Curtea Constituțională a respins miercuri sesizările împotriva legii care-i scapă pe evazioniști de închisoare și care a fost inițiată de fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu - zis ”Mitralieră” după ce a anunțat că va ieși cu AKM-ul păstrat de la Revoluție pentru a-i dispersa pe cei care protestau în Piața Victoriei.
„Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate (după conexarea celor trei sesizări cu același obiect formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, de Guvernul României și de Avocatul Poporului) și a constatat că sunt constituționale, în raport cu criticile formulate, dispozițiile Legii privind modificarea și completarea Legii nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale”, transmite CCR.
Proiectul a fost votat, cu opoziția USR care a cerut retrimiterea la comisie a unui proiect „toxic”, care „încurajează evaziunea fiscală”.
Votul a fost dat în ultima sedință a Camerei Deputaților din fosta legislatură în care PSD avea controla majoritatea.
Legea prevede ca dacă inculpații pentru evaziune fiscală care au produs un prejudiciu de până în 100.000 de euro îl achită integral, scapă doar cu amendă în loc de închisoare, așa cum era pedepsită fapta. Mai mult, dacă dau 20% în plus, indiferent de cuantumul evaziuni, fapta nu se mai pedepsește deloc.
În expunerea de motive se precizează că închisorile din România sunt aglomerate, iar cel mai important aspect îl reprezintă recuperarea prejudiciului.
Curtea Supremă a sesizat Curtea Constituțională în decembrie trecut în legătură cu neconstituţionalitatea proiectului adoptat de Camera Deputaţilor.
Curtea Supremă a sesiszat CCR pentru actul normativ în întregime, cerând CCR să examineze dacă adoptarea actului normativ în discuţie s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor din lege referitoare la principiul bicameralismului, în coordonatele trasate chiar de CCR prin Decizia 679/2020 a CCR, dar şi prin jurisprudenţa anterioară a acesteia, întrucât forma adoptată de Camera Deputaţilor (Cameră decizională) modifică substanţial obiectul de reglementare şi configuraţia legii adoptate de Senat, în calitate de Cameră de reflecţie.
Totodată, sesizarea priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor unui articol sub aspectul exigenţelor privind calitatea legii, așa cum a fost conturat acest principiu în jurisprudenţa CCR dar și a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Contrar cerinţelor impuse de Constituție, „dispoziţiile textului de lege arătat nu permit stabilirea, în mod clar, precis şi previzibil, care sunt inculpaţii care beneficiază de dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 241/2015”, spune Curtea Supremă.
Demersul ÎCCJ a fost susținut printr-unul similar făcut de Avocatul Poporului.
Adoptată de Camera Deputaţilor, legea fost atacată de PNL, PMP şi USR la CCR , care le-a admis obiecțiile de neconstituționalitate, numai că la reexaminarea legii, parlamentul controlat de PSD a adoptat acele amendamente care înlocuiesc închisoarea cu amenda pentru infracţiuni de evaziune fiscală.
