Linkuri accesibilitate

Decizie CJUE | Companiile pot interzice purtarea articolelor vestimentare religioase la muncă


Decizia instanței de la Luxemburg intervine după ce Europa s-a confruntat și continuă să se confrunte cu un val de restricții impuse libertăților religioase.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis joi că angajatorii din UE le pot interzice angajaților să poarte voaluri în anumite circumstanțe. Experții spun că acest lucru ar putea duce la excluderea femeilor musulmane din anumite sectoare de muncă.

Cazul a fost adus în fața curții de către două femei din comunitatea islamică din Germania, care au fost suspendate la locul de muncă pentru faptul că purtau voal.

Ambele femei, o îngrijitoare pentru persoane cu nevoi speciale din Hamburg și o casieră la lanțul de farmacii Mueller, nu purtau voal la momentul angajării, dar au decis să facă asta pe parcurs, la câțiva ani de la angajare.

Angajatorii le-au informat că nu au voie să poarte vălul islamic și le-au interzis femeilor să mai vină la muncă până când acestea vor renunța la el.

Curtea a trebuit să decidă dacă interzicerea vălului islamic la locul de muncă reprezintă o violare a libertății exprimării religioase. În final, aceasta a decis în favoarea companiilor.

„O interzicere a purtării unor însemne vizibile cu privire la orientarea politică, filozofică sau religioasă poate fi justificată de angajator dacă este nevoie să afișeze o imagine neutră în ochii clienților pentru a preveni dispute sociale”, a explicat instanța judecătorească.

Cu toate acestea, judecătorii au ținut să clarifice că o astfel de interzicere a voalurilor este justificată doar în contextul în care există o „nevoie reală din partea angajatorului”. Statele Uniunii Europene trebuie, cu precădere, să considere cadrul legal specific țării lor, inclusiv orice lege care asigură protecția libertății religioase.

Curtea a specificat, totodată, că interzicerea nu reprezintă discriminare dacă este aplicată tuturor credințelor, chiar dacă anumite credințe le impun practicanților să poarte un anumit cod vestimentar.

Decizia vine în contextul în care societatea și instituțiile germane sunt divizate cu privire la purtarea însemnelor religioase.

În septembrie 2020, Curtea Federală pentru Litigii de Muncă din Germania a decis că o interdicție generală a profesorilor de a purta voal în școlile din Berlin este neconstituțională. Interdicția, dată de către Actul de Neutralitate din Berlin, adoptat în 2005, le interzicea funcționarilor și angajaților din sectorul public, inclusiv profesorilor, să poarte haine sau simboluri cu însemne religioase.

Europa și obiceiurile comunității islamice

Țările europene și-au intensificat în ultimele 2 decenii adoptarea de politici interne ce limitează libertatea religioasă a oamenilor.

Conform unui studiu efectuat de către Pew Research Centre, între 2007 și 2017, numărul de state din Europa care au adoptat restricții asupra practicilor religioase a crescut de la 5 la 20.

Aceste restricții variază de la interdicții de a purta simboluri sau îmbrăcăminte cu însemne religioase - în fotografii pentru documente oficiale sau la muncă, până la limitarea îmbrăcămintelor religioase în spații publice.

În Franța, de pildă, legea ce interzice acoperirea completă a feței a fost implementată în 2011. De asemenea, statul francez le interzice femeilor din comunitatea musulmană să poarte burqa, port tradițional islamic, în public.

În aprilie 2021, sloganuri anti-musulmane au apărut pe pereții unui centru comunitar musulman în Rennes.

Reacțiile intervin după ce Franța a început să adopte o serie de măsuri ce au ca scop consolidarea secularismului și eliminarea radicalizării de natură religioasă în țară.

Acest lucru include și o lege recentă votată de către Senatul francez care limitează și mai mult orice formă de exprimare a însemnelor religioase în public, precum purtarea de burkini la piscine.

O femeie purtând burkini la o plajă din Marseille, sudul Franței. Fotografie realizată la data de 27 august 2016.
O femeie purtând burkini la o plajă din Marseille, sudul Franței. Fotografie realizată la data de 27 august 2016.

Senatorii de stânga, cât și organizațiile pentru drepturile omului au protestat împotriva acestor măsuri.

„Senatorii care au aprobat acest text nu numai că au validat măsuri deja identificate ca fiind problematice, dar au introdus și măsuri în mod clar contrare dreptului internațional și al drepturilor omului”, a comentat Jean-François Dubost, din partea biroului francez al Amnesty International.

Iar tendințele de restricționare a libertăților religioase și, implicit, de excludere a grupurilor religioase considerate drept „diferite” se reflectă și la nivelul curților din UE.

Potrivit Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, 332 de decizii judecătorești la nivel internațional, european, dar și național, s-au confruntat cu instanțe în care comunitatea musulmană a fost afectată de infracțiuni motivate de ură, cât și discursuri ce incită la ura religioasă.

Pandemia, din ambulanță | Am stat două zile alături de paramedicii SMURD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:58 0:00
XS
SM
MD
LG