Linkuri accesibilitate

Uniunea Europeană nu vrea să depindă de Elon Musk. Face IRIS² - o constelație de de mii de sateliți de comunicații


Ambasadorul Sorin Ducaru conduce, de cinci ani, Centrul Satelitar al Uniunii Europene.
Ambasadorul Sorin Ducaru conduce, de cinci ani, Centrul Satelitar al Uniunii Europene.

Luptele pentru putere se duc deja în jurul planetei, iar sateliții de spionaj se urmăresc deja prin spațiu, povestește la one2one directorul Centrului Satelitar al Uniunii Europene, ambasadorul Sorin Ducaru. Excelența Sa spune și cum va fi construită rețeaua de sateliți a UE.

Într-unul dintre rarele interviuri pe care le-a acordat de când conduce Centrul Satelitar al Uniunii Europene (UE), ambasadorul Sorin Ducaru povestește la one2one despre planul Uniunii Europene de a-și construi o rețea uriașă de mii de sateliți.

Planul este avansat, iar în această primăvară, Comisia Europeană va semna cel mai mare contract din istoria ei, pentru construirea Constelației IRIS² (Infrastructure for Resilience, Interconnectivity and Security by Satellite/Infrastructură pentru Reziliență, Interconectivitate și Securitate prin Satelit).

Rețeaua de sateliți, amplasați pe diferite orbite ale Pământului, va ajuta la conectarea digitală a europenilor, dar va avea și aplicabilitate militară.

Unul dintre motivele pentru care Uniunea Europeană își construiește o rețea de sateliți - similară celei americane private Starlink - este nevoia de a avea informații cât mai multe și mai precise pentru garantarea securității, așa cum a arătat războiul din Ucraina.

Vizionați interviul integral pe pagina noastră de Youtube:

Un alt motiv este nevoia de a nu mai depinde de informațiile oferite de companii precum SpaceX, companie privată fondată de magnatul Elon Musk. SpaceX este în plin proces de dezvoltare a rețelei de sateliți Starlink, iar prin această rețea trupele ucrainene beneficiază de internet în tranșee.

La Europa Liberă, directorul Centrul Satelitar al Uniunii Europene, Sorin Ducaru, explică, de asemenea, și cum se văd din sateliții existenți defrișările ilegale ori schimbările de mediu sau de securitate din preajma unor centrale nucleare din Ucraina invadată de Rusia.

Centrul Satelitar al Uniunii Europene se află lângă Madrid/Spania, la Torrejon de Aroz.
Centrul Satelitar al Uniunii Europene se află lângă Madrid/Spania, la Torrejon de Aroz.

Acum, cele mai cunoscute rețele de sateliți ale Europei sunt Sentinel și rețeaua de navigație Galileo.

Directorul Centrului Satelitar al Uniunii Europene spune la one2one că sateliții care funcționează deja oferă solicitanților (instituțiile Uniunii, guvernele statelor membre, alte entități, chiar și private) date care pot fi vitale: despre contaminarea unor terenuri, despre defrișări, despre temperatura în jurul unor situri nucleare, trafic de persoane, deplasarea unor mari mase de oameni pe uscat sau pe apă.

De altfel, ambasadorul Sorin Ducaru vorbește despre datele culese din spațiu despre contaminarea unor zone adiacente gropilor de gunoi din jurul Bucureștiului, dar și despre defrișările din nordul Moldovei.

Nu în ultimul rând, șeful Centrului Satelitar al UE explică cât de detailat ne poate fotografia un satelit atunci când suntem în propria curte.

Cele mai importante declarații

  • Despre crearea rețelei satelitare a Uniunii Europene

„S-ar putea spune că dublează deja niște servicii pe care Elon Musk le oferă. (…) Uniunea Europeană are această ambiție, de a oferi acest SpaceX în varianta europeană. (…) Vorbim de mai multe zeci de mii de sateliți în varianta finală și sigur, constelația va evolua progresiv așa cum a evoluat Starlink-ul.”

  • Despre simularea unor atacuri militare în spațiu, pe orbita Pământului

„Au fost patru teste cu rachete anti-satelit în care anumite state și-au lovit cu rachete balistice propriii sateliți. De ce? Ca să arate celorlalți că sunt în stare s-o facă.”

  • Despre urmărirea activității la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina

„Sigur, centrala este oprită, dar fără această apă proaspătă (n.r. din bazinul barajului de pe Nipru, de la Nova Kahovka, controlat de ruși, care a fost distrus), acest rezervor nu ar putea fi repornit pentru că acel bazin s-ar încălzi. Acea încălzire poate fi măsurată din satelit. (…) Acum nu e un pericol, dar dacă ar fi pornită centrala, nu s-ar putea răci așa cum ar trebui.”

  • Despre intenția României de avea un satelit propriu

„Din câte știu, există niște proiecte de achiziții. (…) România este o țară care utilizează Centrul Satelitar foarte mult. Probabil că printre primele trei țări. Punctul nostru de contact este Ministerul Apărării.”

UE își creează o uriașă constelație de sateliți: IRIS²

La one2one, directorul Centrului Satelitar al Uniunii Europene, ambasadorul Sorin Ducaru, explică ambiția statelor din blocul comunitar de a dezvolta nu doar industria spațială, ci și de a începe munca la o nouă rețea satelitară, formată din mii de sateliți. Aceasta ar urma să fie una similară rețelei Starlink, construită și amplasată pe orbită de SpaceX.

„E normal, trăim într-o lume competitivă și, așa cum avem mai mulți operatori de telecomunicații tereștri, cu relee terestre, așa va exista și o competiție în spațiu. Sigur, nu vor fi atât de mulți ca în zona terestră. Dar practic, Uniunea Europeană are această ambiție de a oferi un SpaceX în varianta europeană”, spune ambasadorul Sorin Ducaru.

La sfârșitul lunii ianuarie 2024, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, anunța că primul contract pentru construirea constelației IRIS², care va fi și cel mai mare contract din istoria Uniunii Europene, va fi semnat până de Paște (în 2024, Paștele catolic este la finalul lunii martie).

Ministrul UE nu vorbește despre valoarea contractului, însă Politico scria, la sfârșitul lunii ianuarie, că ar fi vorba despre aproximativ 3 miliarde de euro.

Comisarul European Thierry Breton gestionează programele de dezvoltare spațială ale UE.
Comisarul European Thierry Breton gestionează programele de dezvoltare spațială ale UE.

Directorul Centrului Satelitar al UE spune la Europa Liberă în ce constă planul Comisiei Europene: „Orbitele vă pot spune că sunt între 450 și 500 km. Astea sunt orbite joase, acolo unde e și o densitate în creștere de sateliți. Vorbim de mai multe zeci de mii de sateliți în varianta finală și sigur, constelația va evolua progresiv, așa cum a evoluat Stalinkul care are, în momentul de față, mai puțin de 10.000 de sateliți și obiectivul este să fie 40.000. Și Constelația Europeană va fi cam în aceeași zonă de ordin de de mărime.”

Ambasadorul Sorin Ducaru mai declară că acești sateliți ai UE vor avea atât aplicabilitate civilă, cât și militară.

Potrivit comisarului european Thierry Breton, constelația IRIS² este proiectată să atingă „potențialul său de apărare încă de la început.”

„Va asigura o comunicare securizată armatelor noastre, va sprijini supravegherea spațială din spațiu, va putea îmbarca încărcături utile militare beneficiind de sateliții LEO (n.r. Low Earth Orbit). Această constelație este un atu crucial într-un conflict, așa cum s-a demonstrat în Ucraina”, a explicat ministrul Thierry Breton într-o postare pe contul său de Linkedin.

Lansare de sateliți Starlink realizată pe 21 aprilie 2022, de SpaceX.
Lansare de sateliți Starlink realizată pe 21 aprilie 2022, de SpaceX.

De altfel, sincopele inițiale din timpul războiului din Ucraina, când au fost necesare discuții între reprezentanții administrației americane și proprietarul Starlink, Elon Musk, pentru ca militarii ucraineni să primească acces la internet de la sateliții SpaceX, a fost un factor important în avansarea proiectului european.

Directorul Centrului Satelitar al UE, ambasadorul Sorin Ducaru, povestește: „A durat ceva până când serviciile (n.r. de internet) au fost contractate efectiv prin acorduri cu Pentagonul. Chiar au fost câteva articole că este cazul ca Elon Musk să nu aibă atribuții de general.”

Cum arată afișarea puterii în spațiu

Directorul Centrului Satelitar al Uniunii Europene, fost adjunct al secretarului general al Alianței Nord Atlantice (NATO) pentru riscuri de securitate emergente, reamintește la one2one că NATO a declarat spațiul ca domeniu operațional. De ce?

„În ultima vreme, există o preocupare legată de o anumită confruntare în spațiu. Au fost patru teste cu rachete anti-satelit în care anumite state și-au lovit cu rachete balistice propriii sateliți. De ce?

Ca să arate celorlalți că sunt în stare s-o facă. Dacă o fac cu un satelit propriu, care era deja la sfârșitul vieții, înseamnă că o pot face și către un satelit al unei țări declarate inamic”, adaugă Sorin Ducaru.

NATO a protestat în noiembrie 2021, după ce Rusia a făcut un test anti-satelit.

Directorul Centrului Satelitar al UE spune că Rusia nu a mai făcut astfel de teste de atunci.

Pe de altă parte, directorul Centrului Satelitar spune la Europa Liberă că mai multe state europene și-au create structuri spațiale:

„Eu știu că mai sunt forțe spațiale declarate și în țări europene, precum și comandamente spațiale în Franța, în Spania, în Marea Britanie, în Italia cel puțin. Și sunt convins că există ceva echivalent în China și în Rusia.”

Sorin Ducaru mai spune la one2one că, în acest moment, în spațiu, există atacuri cibernetice țintite, dar și sateliți spion care se apropie de alți sateliți.

Puteți citi aici transcrierea completă a interviului.

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

    serbana@rferl.org

XS
SM
MD
LG