Bruxellesul a conturat o strategie care să vizeze în mod explicit slăbiciunile economice ale Ungariei.
Astfel, UE intenționează să-i pună în pericol moneda și să provoace o prăbușire a încrederii investitorilor, care vor afecta inevitabil locurile de muncă și creșterea economică a țării, dacă Budapesta refuză să-și ridice vetoul asupra ajutorului acordat Kievului, scrie Financial Times, care citează un document întocmit de oficialii UE.
După ani de abordare blândă cu premierul ungar, Viktor Orbán, diplomații europeni dau semne de oboseală și nu exclud „opțiunea nucleară”, adică scoaterea Budapestei din procesul de vot al UE, dacă pune în pericol securitatea Ucrainei, țară candidată la UE, scrie și Politico.
Dacă UE ar folosi așa-numitul articol 7 – cea mai gravă sancțiune politică împotriva unei țări membre care implică suspendarea dreptului de vot asupra deciziilor UE – viitorul lui Orbán nu sună prea bine, a spus un oficial UE sub protecția anonimatului.
Aflat neîntrerupt la putere din 2010, după ce a fost premier și între 1998 și 2002, Viktor Orbán a devenit un critic tot mai vocal al sprijinului acordat Ucrainei de blocul comunitar, afirmându-se în repetate rânduri ca un susținător al președintelui Vladimir Putin.
De altfel, Ungaria este singura țară membră a UE care a menținut relații cordiale cu liderul de la Kremlin și după ce Rusia a invadat total Ucraina, pe 22 februarie 2022.
Documentul citat de Financial Times spune că „în cazul în care nu există un acord la [summit-ul] de pe 1 februarie, mai mulți șefi de stat și de guvern vor declara public că, în consecința comportamentului neconstructiv al premierului maghiar nu sunt de acord ca „fondurile UE să mai fie furnizate Budapestei.”
Ministrul ungar pentru relația cu Uniunea Europeană, János Bóka, a declarat pentru presa din Ungaria că nu știe despre nicio amenințare financiară dar că țara sa nu va ceda „presiunii”.
Liderii europeni se reunesc joi, la Bruxelles, pentru a aproba un ajutor vital pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro. Pe 22 februarie Ucraina intră în al treilea an de război după ce a fost invadată de Rusia lui Vladimir Putin.
Opțiunea nucleară
Cinci oficiali și diplomați europeni au declarat pentru Politico că mai multe țări din blocul comunitar sunt pregătite să facă o mișcare împotriva Budapestei, ceea ce chiar ar fi o premieră pentru liderii UE care-și bazează deciziile pe coeziune și unanimitate.
„Dacă Orbán blochează cu adevărat din nou un acord [cu privire la buget și 50 de miliarde de euro pentru Ucraina] la summitul din februarie, folosirea articolului 7 pentru a priva Ungaria de drepturile de vot ar putea deveni o opțiune reală”, a spus un diplomat UE sub protecția anonimatului.
Votul de joi, 1 februarie, este esențial atât pentru Ucraina, cât și pentru mesajul pe care Uniunea Europeană îl transmite președintelui rus, Vladimir Putin.
În decembrie, Orbán a blocat efortul UE de a trimite ajutor Ucrainei, în semn de sprijin pentru Putin.
Orbán a spus atunci că își va debloca dreptul de veto doar dacă UE își va debloca propriul ajutor care ar fi trebuit acordat Ungariei, înghețat de Bruxelles din cauza încălcării statului de drept de către regimul Orbán.
„Este clar că șefii de stat și de guvern s-au săturat de Orbán”, a spus Steven Van Hecke, profesor de politică europeană la KU Leuven, citat de Politico. „Este timpul ca Orbán să realizeze că amenințarea articolului 7 există acum”.
Liderii europeni sunt tot mai dornici de a-și afirma sprijinul față de Ucraina mai ales după ce Washingtonul a oprit ajutorul acordat Kievului.
Pentagonul a anunțat săptămâna trecută că soldații ucraineni din prima linie rămân fără muniție dacă SUA încetează să mai ajute Ucraina.
Liderii europeni sunt îngrijorați și de revenirea în actualitate a agendei pro-Kremlin a fostului președinte american, Donald Trump, cel mai probabil candidatul republicanilor la următoarele alegeri prezidențiale din luna noiembrie a acestui an.
Negociatorii din Senatul american se străduiesc de săptămâni întregi să finalizeze un compromis atent negociat cu privire la politica de frontieră și imigrație, menit să reducă numărul de migranți care vin la granița SUA cu Mexic, condiție pusă de republicani pentru reluarea discuțiilor despre ajutorul acordat Ucrainei.
Republicanii din Senat au devenit, însă, din ce în ce mai precauți față de un compromis făcut în an electoral după ce posibilul lor candidat la președinția SUA, Donald Trump, s-a arătat reticent față de un acord pe care a spus că-l consideră „lipsit de sens”.
Negocierile au intrat, așadar, în impas, iar declarațiile lui Donald Trump în an electoral le îngreunează și mai mult.
În joc este un plan la care atât președintele Joe Biden, cât și liderul republican al Senatului, Mitch McConnell, au lucrat luni de zile, pentru a-l negocia în speranța de a convinge Congresul să aprobe ajutorul de război pentru Ucraina.
SUA au rămas fără bani pentru aprovizionarea Ucrainei, lăsând țara blocată, fără provizii solide de muniție și rachete pentru a face față Rusiei invadatoare.
Trump și-a intensificat joi criticile față de un posibil compromis, scriind în două postări lungi pe platforma sa de socializare că ar fi „fără sens” în ceea ce privește securitatea graniței și „un alt cadou pentru democrații din stânga radicală”.
Fostul președinte american, înscris în cursa republicană pentru nominalizarea candidaturii sale pentru un nou mandat la președinția SUA, a spus că este mai bine ca Senatul să nu facă niciun acord, chiar dacă asta înseamnă că țara se va „închide” pentru o perioadă.
El nu a propus opțiuni de politică alternative.
Negocieri Ucraina - Ungaria. Budapesta acuză Bruxellesul: șantaj
Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, și șeful administrației prezidențiale ucrainene, Andrei Iermak, s-au întâlnit luni, 29 ianuarie, cu ministrul maghiar de externe Péter Szijjárto în orașul de graniță ucrainean Ujgorod, cu populație majoritar maghiară.
Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat că a purtat „discuții constructive” cu omologul său ungar și că „o parte semnificativă a întâlnirii de la Ujgorod a fost dedicată problemei minorităților naționale”.
A fost prima vizită a lui Szijjárto în Ucraina de când Rusia a invadat total Ucraina.
Kuleba a spus că Ministerul de Externe ucrainean va lucra la asigurarea drepturilor etnicilor maghiari în interiorul Ucrainei, preocupare cheie a Budapestei, și că va clarifica problema în următoarele 10 zile.
„Am convenit asupra unui lucru simplu. Am cerut părții maghiare să ne furnizeze o listă exhaustivă de întrebări pe care le are cu privire la problema protecției drepturilor reprezentanților minorităților. Am primit această listă", a spus Kuleba.
Szijjártó a declarat în urma întâlnirilor că Ungaria cere Ucrainei „să restituie minorității sale naționale drepturile de care s-a bucurat până în 2015”.
„Am venit aici pentru a restabili relațiile de bună vecinătate. Avem un drum lung de parcurs, dar suntem pregătiți să facem această muncă pe partea maghiară. În Zakarpattia [unde se află Ujgorod], maghiarii și ucrainenii trăiesc în pace", a spus Szijjártó.
Iermak a declarat că ambele părți sunt interesate să organizeze cât mai curând posibil o întâlnire între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul ungar Viktor Orbán.
Relațiile deja tensionate dintre cei doi vecini au fost tensionate și mai mult atunci când Orban a respins pachetul de ajutor pentru Kiev în decembrie.
Kievul speră să deblocheze pachetul UE de 50 de miliarde de euro la summitul de joi. Cu toate acestea, înainte de începerea discuțiilor de la Ujgorod, directorul politic al premierului ungar, Balazs Orbán, s-a plâns de șantajul Bruxellesului și a spus că Budapesta ar fi deschisă la folosirea bugetului UE pentru pachetul de ajutor destinat Ucrainei.
Declarația sa a survenit dezvăluirilor făcute de jurnaliștii de la Financial Times, care au scris despre „sabotarea” economiei Ungariei pentru a forța Budapesta să-și dea acordul pentru sprijinirea Ucrainei.
„Acum este clar ca cristalul: acesta este șantaj și nu are nimic de-a face cu statul de drept. Și acum nici măcar nu încearcă să-l ascundă!", a scris Balázs Orbán.
UE respinge acuzațiile: „o notă de fond”
Uniunea Europeană a respins acuzațiile și a transmis că statele membre nu discută despre constrângere financiară pentru a forța Ungaria să accepte finanțarea Ucrainei.
„Documentul la care se face referire în articolul din Financial Times este o notă de fond scrisă de Secretariatul consiliului pe propria răspundere, care descrie starea actuală a economiei maghiare”, se arată într-o declarație a unui înalt oficial al UE nenumit, văzut de RFE/RL.
„Acesta este un document fapt care nu reflectă stadiul negocierilor în curs. Nota nu prezintă niciun plan specific referitor la (bugetul pe termen lung al UE) și Facilitatea pentru Ucraina și nici nu prezintă niciun plan legat de Ungaria”, se spune în declarație.
Săptămâna trecută, vicepremierul ucrainean Olga Stefanișîna a declarat pentru RFE/RL că întâlnirea lui Szijjártó cu Kuleba și Iermak va avea legătură și cu pregătirea vizitei premierului ungar în Ucraina.
Partea ungară nu a confirmat că Orbán va vizita Ucraina.
