Linkuri accesibilitate

Universitarii, la CCR privind interzicerea studiilor de gen în școli


Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), alături de Universitatea de Vest din Timișoara, cu susținerea altor universități din România și din întreaga lume, a unor centre și institute de cercetare, asociații profesionale universitare și sprijinită de 885 profesori și cercetători români și străini, a depus la Curtea Constituțională a României un punct de vedere legal, un „prieten al curții”, Amicus Curiae, în sprijinul sesizării de neconstituționalitate pe care președintele Klaus Iohannis a făcut-o în luna iulie a acestui an împotriva interzicerii studiilor de gen în universități.

Amicus Curiae este cineva care nu este parte la un dosar judecat în instanță dar care oferă informații legate de acest caz, nefiind însă solicitat de vreuna dintre părți pentru asistență în instanță.

Demersul universitar este este asumat de către Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), alături de Universitatea de Vest din Timișoara, și reprezintă o argumentație juridică a unor poziții exprimate deja de patru universități din România, la momentul adoptării de către parlament a modificărilor la legea educației.

Demersul universitarilor români „se bucură de o largă susținere la nivel internațional: 10 rectori ai unor universități prestigioase din Europa, prorectori și decani ai unor instituții relevante din Europa și SUA, 39 de centre și institute de cercetare, rețele și asociații academice internaționale au răspuns într-un termen foarte scurt cu mesaje clare de susținere”, transmite SNSPA într-un comunicat remis presei joi.

Acestora li se adaugă peste 830 de semnături individuale ce aparțin unor profesori și cercetători din domenii variate precum studii de gen, sociologie, științe politice, relații internaționale, istorie, filosofie, istoria artei, științe ale comunicării.

Universitari cu renume internațional se află în lista de semnatari, cu expertiză în domeniul studiilor de gen și studiilor europene, științelor politice și relațiilor internaționale, precum și cercetători de vârf din spațiul românesc.

Printre aceste nume, cele mai cunoscute publicului român sunt: Katherine Verdery (Profesor, City University of New York’s Graduate Center), Gail Kligman (Profesor UCLA), Maria Bucur (Profesor Indiana University).

Dintre universitățile reprezentate prin universitari sunt: Princeton, Harvard, Yale (SUA), Cambridge, King’s College (UK), Paris Sorbonne, Université libre de Bruxelles, Freie Universität Berlin (UE).

Lor li se adaugă universitari de anvergură mondială, specialiști în diverse tematici din câmpul studiilor de gen: Judith Butler (Profesor, University of California at Berkeley), Delphine Dulong, (Profesor, Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne, France, David Paternotte, (Profesor, Université libre de Bruxelles), Joan W. Scott, (Profesor Emerita, Princeton New Jersey), Mieke Verloo (Profesor, Radboud University, Nijmegen, Netherlands).

În 16 iunie 2020, Senatul României a adoptat proiectul care modifică Legea educației naționale și care interzice „în unitățile, în instituțiile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale, inclusiv în unitățile care oferă educație extrașcolară”, activitățile „în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identității de gen, înțeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic și că cele două nu sunt întotdeauna aceleași”.

Organizațiile și persoanele semnatare aduc în atenția Curții Constituționale următoarele:

Din punct de vedere juridic, Legea pentru modificarea art.7 din Legea educației naționale nr.1/2011:

  • îngrădește dreptul la libertatea de exprimare, inclusiv a opiniilor științifice, garantat de Constituția României (30, alin.(1) și (2)) precum și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (art.10);
  • subminează libertatea de cercetare și reprezintă o ingerință gravă a politicului în autonomia universitară, încălcând Constituția României (art. 32);
  • contravine legislației Uniunii Europene (în special art. 13 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene care garantează libertatea artelor și a cercetării științifice), precum și tratatelor internaționale – de exemplu Convenția pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor adoptată în cadrul ONU și Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) adoptată în cadrul Consiliului Europei;
  • propune o viziune asupra definițiilor conceptelor de sex și gen, care contrazice legislația internă în vigoare și tratate internaționale importante la care România este parte, precum Convenția de la Istanbul.

Din punct de vedere academic și democratic, Legea pentru modificarea art.7 din Legea educației naționale nr.1/2011:

  • intervine brutal în demersurile științifice proprii spațiului academic, pentru că interzice nu doar activități care abordează teorii și opinii legate de dimensiunea de gen a identității umane, ci o întreagă disciplină legitimă de studiu și de cercetare, și anume studiile de gen, la care cercetătorii români au contribuit și continuă să contribuie în mod semnificativ – disciplină prezentă în cercetarea academică mondială de peste 70 de ani;
  • ignoră rezultatele cercetării din domeniul studiilor de gen, care aduc contribuții valoroase în domenii diverse: studii politice, istorie, sociologie, filosofie, antropologie, psihologie și drept, studii literare, jurnalism, științe ale educației, teatru, medicină și tehnologie. Dovada importanței studiilor de gen în spațiul academic este certificată, între altele, prin existența centrelor de cercetare și a programelor în domeniul studiilor de gen în toate marile universități ale lumii, precum și dezvoltarea acestora (după 1989, odată cu democratizarea spațiului universitar) și în universitățile din România;
  • contravine misiunii fundamentale a spațiului academic, care constă în producerea de cunoaștere și formarea generațiilor viitoare în spirit democratic – studiile de gen au un rol esențial în formarea de cercetători și experți într-un domeniu fundamental pentru orice regim democratic: egalitatea de șanse și egalitatea de gen;
  • încalcă normele și criteriile de evaluare ale ARACIS, care a introdus discipline legate de studiile de gen în mai multe domenii din câmpul științelor sociale și a acreditat programe de masterat cu specializare în studii de gen.

XS
SM
MD
LG