Departe de România - în Elveția, Germania și chiar Argentina - au trăit în ultimii ani cei care se consideră urmași ai lui Alexandru Ioan Cuza și al familiei acestuia, familia Cuzeștilor din zona Iașului.
Primul mare boier care a pus bazele neamului Cuzeștilor, un înaintaș al domnitorului, a fost Dumitraşcu Cuza, spătar în Moldova lui Mihai Vodă Racoviță (cca. 1660 - 1744).
Descendenții
Unul dintre descendenții Cuzeștilor este Michaela Dumitrescu. Ea trăiește de mai mulți ani în Elveția.
„Seniorul dintre noi, urmașii familiei Cuza, este Constantin Cuza. El este stabilit în Germania, în Dusseldorf. Are 82 de ani. Până acum câțiva ani, cel mai în vârstă înaintaș era în România. Era vorba de Rodica Doican. Ea avea aproape 100 de ani atunci când a murit într-un apartament din zona centrală a Capitalei”, ne povestit aceasta luni, cu o zi înaintea aniversării a 164 de ani de la Unirea Principatelor din 1859.
Urmașii familiei Cuza nu organizează reuniuni sau aniversări, dar, uneori se mai vizitează unii pe alții. „Da, mai vorbim, nu neapărat în preajma zilei de 24 Ianuarie. Ne mai interesăm unii de alții. Nu pot spune că am relații foarte bune cu toți membrii familiei”, ne mai spune Michaela Dumitrescu.
Urmașii nepotului
Michaela Dumitrescu nu este o urmașă directă a lui Alexandru Ioan Cuza, ci o descendentă a unui a nepot al lui Alexandru Ioan Cuza.
„Nu știu dacă se poate spune că sunt urmașii lui Cuza. Oricum sunt niște descendenți care s-au îndepărtat de moșia din Iași a familiei. Probabil că au crescut mai mult prin Ardeal și acum au ajuns să trăiască în alte țări. Nu există o lucrare care să fi făcut o cercetare asupra urmașilor lui Cuza. Domnitorul a avut doi băieți care au murit înainte să aibă copii la rândul lor. Băieții lui Cuza sunt înmormântați la Ruginoasa”, ne spune istoricul Ion Cașu.
Destinul tragic al copiilor lui Alexandru Ioan Cuza
Deși Elena Cuza, soția lui Alexandru Ioan Cuza, nu a avut copii, ea i-a crescut ca pe propriii săi copii pe cei doi fii avuți de soțul ei din relația cu Elena Maria Catargiu-Obrenović.
Este vorba de Alexandru Ioan Cuza (1862 -1889) și Dimitrie Cuza (1865 - 1888). Primul dintre fii lui domnitorului a murit de tuberculoză. Al doilea, Dimitrie Cuza, s-a sinucis la 23 de ani.
Cu toate acestea, Michaela Dumitrescu a făcut și o hartă a genealogiei Cuzeștilor.
Ea este urmașa lui Alexandru Constantin Cuza (născut în 1857, avea deci doi ani la Mica Unire). Acesta a fost fiul avocatului Constantin Gh. Cuza și a Sevastiei Coroi, fiică a postelnicului Ioniță Coroi.
Constantin Gh Cuza și domnitorul Micii Uniri au fost veri, așa că fiul primului (Alexandru Constantin Cuza) a fost nepotul lui Alexandru Ioan Cuza.
Alexandru Constantin Cuza rămâne orfan de tată la numai 9 ani și mai apoi la 13 ani și de mamă. A fost luat sub tutela unchiului său Panaite Cazimir, cel care-l va întreține și-i va asigura o educație aleasă.
El rămâne cunoscut mai ales pentru naționalismul, xenofobia și susținerea mișcării legionare în perioada interbelică, chiar dacă în ultimii de viață, s-a mai distanțat de extremismul practicat de această organizație.
Este considerat de mulți specialiști ca un „părinte” al antisemitismului în politica românească. Este arestat în 1945 și moare doi ani mai târziu.
Alți urmași
Un alt descendent al familiei, conform hărții genealogice a Michaelei Dumitrescu, Cuza este Bogdan, un strănepot al domnitorului, care are afaceri în Ardeal.
Născut în Sibiu, a plecat în Germania. A venit mai des în țară, asta și pentru că are mici afaceri în România. Este un personaj căruia îi plac adresările pompoase.
Este foarte mândru că este urmașul lui Cuza și chiar râde pe sub mustața mare când i se spune Principele Bogdan Cuza și nu banalul „domnul”. Anul acesta, a petrecut Mica Unire alături de Daniel Ghiță, parlamentarul PSD și fostul luptător de K1, și de actorul cu poziții naționaliste Dan Puric. „Alteța Sa Prințul” Bogdan Cuza este titlul cu care este prezentat urmașul lui Cuza pe un afiș alături de Dan Puric care a avut loc pe 23 ianuarie.
„Sunt recunoscător că port acest nume, dar vreau să subliniez și datoria de onoare pe care mi-o impune faptul că port numele marelui om care a fost Cuza”, spunea acesta într-o vizită în România din urmă cu un deceniu.
Susține că viața sa este în Germania și nu-și pune problema de a se mai întoarce în țară.
Printre ultimele prezențe publice în România a fost în 2020, când a fost prezent în Buzău să vorbească public cu ocazia zilei de 24 Ianuarie. „Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 avea să reprezinte de fapt făgăduința mântuirii poporului ca neam și a națiunii noastre ca națiune liberă”, a punctat atunci Bogdan Cuza, conform celor relatate de la eveniment de publicația sansanews.ro.
El are un fiu pe care îl cheamă chiar Alexandru Ioan Cuza. A venit de foarte puține ori în țară. În 2007, s-a întors însoțit de Magda Cuza, mătușa sa și fiica lui Alexandru Constantin Cuza.
S-au dus până în America de Sud
Magda Cuza a fost cea mai cunoscută membră a familiei Cuza. Aceasta și cu restul membrilor familiei Cuza au părăsit România în anii ’30. La vizita din 2007, ea a declarat pentru „Evenimentul zilei”, în limba română, că nu a uitat niciodată graiul românesc, la șase decenii de la plecarea sa.
„M-am născut la Iași pe 23 iulie 1910. Sunt moldoveancă getbeget, iar Moldova este floarea României. Am părăsit România în august 1937, când Ministerul Educației mi-a acordat o bursă de șase luni la Roma, ca un fel de premiu pentru rezultatele mele”, a povestit aceasta.
În timpul șederii la Roma a întâlnit un italian cu care s-a măritat. „Îl chema Roberto Marconi. Am hotărât să părăsim Italia și am ales Argentina, iar în 1948 eram deja la Buenos Aires. Eu am fost autoarea plecării. În Argentina, soțul meu a lucrat ca maistru șef la Citroen, iar eu am fost casnică”, și-a rezumat viața urmașa lui Cuza.
Descendenți cu exilul în sânge
Magda Cuza a povestit că familia sa a fost mereu respectată în marile capitale ale lumii. Aceasta a mai spus că însuși Papa Pius a ajutat-o să se căsătorească și religios într-o biserică de rit catolic, deși ea este ortodoxă.
10 Mai. Cine a fost Carol I, de ce este Regele Independenței și de ce a fost cenzurat de comuniști
„M-am căsătorit în 1939, după trei luni de discuții cu Vaticanul. Pentru că el era catolic, iar eu ortodoxa, nu îmi dădeau voie să ne căsătorim într-o biserică catolică. A trebuit sa vin din nou în România pentru a obține o dovadă că sunt botezată, după care am fost căsătoriți într-o biserică catolică din Roma”, a povestit aceasta.
Un alt grup de descendenți ai lui Cuza, recunoscuți parțial, trăiesc în Chile, sub numele de Decebal-Cuza.
Și aceștia poposesc foarte rar în România. „Dacă Alexandru Ioan Cuza a murit în străinătate (în Germania, la Heidelberg în 1873) /.../ cred că a intrat în reflexul nostru să stăm departe de România”, ne-a explicat în urmă cu un deceniu un reprezentat al familiei Decebal- Cuza.
