Von der Leyen a făcut anunțul luni, la Berlin, în timpul unei conferințe de presă la un eveniment organizat de partidul ei de centru-dreapta, Uniunea Creștin Democrată (CDU).
„Am candidat în 2019 pentru că cred cu fermitate în Europa. Europa este acasă pentru mine, la fel cum este Saxonia Inferioară. Și când am fost întrebată dacă-mi pot închipui că aș putea deveni președinte al Comisiei Europene, am spus imediat instinctiv «da». Astăzi, cinci ani mai târziu, iau această decizie cât se poate de conștientă”, a spus declarat șefa Executivului comunitar.
În prezent, ea se află într-o poziție privilegiată pentru a putea smulge al doilea mandat la cârma puternicului braț executiv al UE, concentrându-se pe o platformă de creștere a cheltuielilor pentru apărare, remarcă Politico.
Fost ministru german al apărării, Ursula von der Leyen a jucat un rol esențial în acordarea sprijinului continuu al UE pentru Ucraina. Pentru a-și afirma susținerea, ea a făcut numeroase călătorii în Ucraina.
Prima femeie șefă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a condus blocul comunitar într-o perioadă dificilă pentru Europa, când tot globul a fost cuprins de pandemie și în timpul primului conflict major din Europa ultimelor decenii.
Tot în timpul mandatului ei, liderii UE au decis să deschidă discuțiile de aderare cu Kievul, anul trecut, chiar la recomandarea Comisiei Europene.
Apropiată a fostului cancelar Angela Merkel, von der Leyen poate fi considerată cel mai puternic șef al Comisiei de la Jacques Delors, un gigant al politicii europene care a murit în decembrie trecut și care a contribuit la proiectarea pieței interne a blocului.
În ciuda capacității ei incontestabile de a acționa cu hotărâre în momente dificile, stilul său de conducere a pus-o nu o dată în contradicție cu capitalele europene, de al căror sprijin va avea nevoie pentru a obține cel de al doilea mandat.
Cu siguranță se poate baza pe sprijinul Consiliului European dar a fost criticată deschis de premierul ungar Viktor Orbán.
Pe o serie de subiecte sensibile, de la sprijinul ei pentru Israel în războiul său împotriva Hamas până la politica ei în China, ea a luat decizii fără a consulta statele membre, stârnind furia diplomaților UE și a propriilor comisari, obligați să se replieze permanent.
Scandalul Pfizergate, o referire la corespondența purtată cu CEO-ul gigantului farmaceutic, Albert Bourla, pentru a ajunge la un acord enorm de vaccinuri în 2021, i-a pătat primul mandat.
Scandalul s-a soldat cu un proces intentat Comisiei de New York Times, pentru neacordarea accesului la această corespondență.
Deși atenția acordată acestui caz până acum s-a limitat la cercurile de la Bruxelles, încă se așteaptă ca o instanță să se pronunțe în 2024.
Din punct de vedere politic, o hotărâre nefavorabilă ar trimite un semnal delicat asupra celei care a condus Comisia și ar putea avea implicații majore asupra candidaturii pentru cel de al doilea mandat.
Von der Leyen va trebui să fie nominalizată oficial de partidul său la congresul PPE, care va avea loc la București în zilele de 6 și 7 martie.
