Linkuri accesibilitate

USR cere refacerea anchetei după ce Europa Liberă a scris că DNA a clasat dosarul cumpărării mașinilor BMW pentru Poliție


Coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR, Cristian Ghinea, a depus joi, 14 decembrie, o contestație la decizia clasării dosarului privind cumpărarea de BMW-uri de către Poliție.
Coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR, Cristian Ghinea, a depus joi, 14 decembrie, o contestație la decizia clasării dosarului privind cumpărarea de BMW-uri de către Poliție.

Coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR, Cristian Ghinea, a depus joi, 14 decembrie, o contestație la DNA la decizia de clasare a dosarului penal privind cumpărarea, anul trecut, de către Poliția Națională, a 300 de mașini BMW de la compania Automobile Bavaria.

Uniunea Salvați România (USR) susține că Direcția Națională Anticorupție a clasat dosarul achiziției de mașini BMW pentru Poliție fără să facă o anchetă riguroasă. Cristian Ghinea insistă că în acest dosar sunt „indicii temeinice de fraudă care trebuia să fi fost verificate, lucru care însă nu s-a întâmplat”.

Pe 5 decembrie 2023, DNA a comunicat Europei Libere că a clasat acest dosar încă de pe 16 octombrie 2023.

Procurorii anticorupție au deschis dosarul achiziției în toamna anului 2022, după ce s-au autosesizat.

Cristian Ghinea a declarat că a depus la DNA 14 pagini de argumente care „demonstrează că procurorul de caz nu a făcut nicio anchetă”.

Ghinea acuză că procurorul care s-a ocupat de dosar „s-a făcut doar că verifică un abuz în serviciu al unor funcționari de execuție din Ministerul de Interne, când, de fapt, noi am reclamat la Parchetul European o fraudă cu fonduri europene”.

Cristian Ghinea crede că toți angajații Ministerului de Interne implicați în achiziția de mașini BMW trebuie audiați de procurori.
Cristian Ghinea crede că toți angajații Ministerului de Interne implicați în achiziția de mașini BMW trebuie audiați de procurori.

Parchetul European are în lucru dosarul cumpărării celor 300 de mașini BMW de către Poliție, în 2022, de la compania Automobile Bavaria.

Cristian Ghinea arată că printre argumentele pentru care s-ar impune redeschiderea dosarului se află și un raport de neconformitate întocmit de o direcție din Ministerul Transporturilor.

În raportul invocat de liderul USR, compartimentul Verificare Proceduri Achiziții Publice din Ministerul Transporturilor a analizat felul în care a fost aleasă firma Automobile Bavaria pentru furnizarea mașinilor BMW Poliției.

„Autoritatea contractantă a stabilit criterii sau condiții care, deși nu sunt discriminatorii pe baza preferințelor naționale, regionale sau locale, conduc la restricționarea accesului operatorilor economici la procedura de achiziție.”

Este vorba despre specificațiile tehnice ale mașinilor, pe care Poliția le-a inclus în caietul de sarcini.

Specificațiile tehnice cerute de Poliție pentru BMW-urile cumpărate de la Automobile Bavaria:

  • ​cutie de viteze automată exclusiv cu 8+1 trepte
  • ampatament de minimum 2.800 mm și maximum 3.000 mm
  • lațime de minimum 1.800 mm și maximum 2.100 mm
  • înălțime de minimum 1.410 mm și maximum 1.450 mm - lungimea de minimum 4.500 mm și maximum 4.800 mm

Același raport al Ministerului Transporturilor mai spune: „Combinația de cerințe tehnice foarte specifice, fără justificarea corespunzătoare legată de utilizare și/sau alte constrângeri, a condus la restricții tehnice, fiind restrânsă în mod nejustificat concurența, cu încălcarea articolului 18 alineatul (1) din Directiva 2014/24/UE.”

În 2021, Ministerul de Interne și Ministerul Transporturilor au pornit un program numit „Dezvoltarea unui sistem mixtmobil de monitorizare a traficului rutier privind încălcarea regulilor de circulație”.

Programul, cu o valoare totală de puțin peste 25 de milioane de euro (aproape 127 de milioane de lei), presupunea cumpărarea directă a 300 până la 600 de autoturisme performante și a altor obiecte necesare îmbunătățirii siguranței rutiere - tablete pentru polițiști, radare, soft pentru gestionarea datelor din traficul rutier, teste pentru depistarea drogurilor în corpul șoferilor, imprimante mobile, radare tip pistol.

16 milioane de euro (81 de milioane de lei) din valoarea proiectului pot fi suportate de Uniunea Europeană.

La mijlocul lunii noiembrie, Poliția Națională a comunicat Europei Libere că nu a cerut încă decontarea de bani europeni disponibili pentru aceste achiziții.

„Proiectul funcționează pe mecanismul cererilor de rambursare, iar plățile se fac de la bugetul de stat, urmând ca, ulterior, 85% din valoarea eligibilă să fie cerută la rambursare”- a fost răspunsul Poliției Române, care nu a explicat ce înseamnă „ulterior”.

USR acuză că achiziția mașinilor BMW pentru Poliție a fost o afacere menită să ajute „clientela de partid” a PNL. Se referea la Automobile Bavaria - mai precis la fondatorul companiei, Michael Schmidt, prieten al președintelui Iohannis.

După semnarea achiziției, în 2022, compania Automobile Bavaria a declarat, citată de Hotnews, că „referitor la speculațiile apărute în anumite publicații, referitor la o posibilă implicare a domnului Michael Schmidt în participarea noastră la această licitație, dorim să clarificăm faptul că fondatorul companiilor Automobile Bavaria și MHS Truck & Bus nu mai deține nicio funcție în cadrul companiilor din România și nu este implicat în activitatea operațională a acestora.”

Potrivit news.ro, pe 24 septembrie 2022, președintele Klaus Iohannis a declarat că prietenia cu omul de afaceri nu are nicio legătură cu achiziția mașinilor în schimbul a peste 98 de milioane de lei, fără TVA.

După formularea acuzațiilor, ministrul de Interne de atunci, Lucian Bode, a declarat că achiziția mașinilor face parte dintr-un program de finanțare cu bani europeni, parafat chiar de Cătălin Drulă, când era ministru al Transporturilor. Drulă a replicat atunci că ceea ce a semnat el nu se referea la cumpărarea de BMW-uri pentru Poliție, ci la alte achiziții.

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

    serbana@rferl.org

XS
SM
MD
LG