Inițiativa legislativă prin care USR PLUS vrea să modifice recenta legea privind combaterea evaziunii fiscale va fi și un test al colaborării acestei formațiuni cu colegii de coaliție de la PNL.
Modificarea Legii 241/2005 și introducerea unor facilități pentru evazioniștii dovediți care achită prejudiciul a intrat în vigoare pe 4 aprilie 2021, după ce, anterior, fusese promulgată de președintele Klaus Iohannis. Voci din spațiul public, inclusiv asociații de magistrați sau organizații civice, au criticat modificările, despre care au spus că pun frână luptei pe care, teoretic, România ar trebui să o ducă cu evaziunea fiscală.
Președintele s-a apărat spunând că a fost nevoit să promulge legea deoarece aceasta fusese supusă controlului constituțional și nu mai avea prerogative pentru a o putea repune pe traseul legislativ. „Acest parlament, dacă consideră că legea nu satisface cerințele coaliției, poate să inițieze o îmbunătățire a acestei legi și cu bucurie voi semna și o lege care corectează eventualele erori”, spunea Klaus Iohannis, pe 27 aprilie, întrebat despre promulgarea legii.
Modificarea intrată în vigoare în aprilie a venit ca urmare a unei propuneri legislative a fostului deputat PSD Cătălin Rădulescu.
Cele mai importante prevederi ale acesteia, care produc astăzi efecte juridice, sunt:
- În cazul comiterii unor fapte de rambursare ilegale de TVA sau de evaziune fiscală, dacă prejudiciul comis de cel acuzat nu depășește 100.000 de euro și dacă acesta îl achită în timpul cercetării sau procesului, soluția judecătorului poate fi pedeapsa cu amenda.
- Pentru aceleași fapte, dacă prejudiciul este de până în 50.000 de euro, dispare sintagma „se poate”, iar judecătorul trebuie să aplice o amendă celui găsit vinovat.
- Indiferent de prejudiciu, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, inculpatul plătește prejudicial plus 20% din baza de calcul, plus dobânzi și penalități, atunci fapta nu se mai pedepsește.
În formă propusă de USR PLUS, aceste prevederi ar urma să dispară. Singura facilitate pentru inculpații găsiți vinovați, indiferent de valoarea prejudiciului, ar putea fi următoarea:
Inițiatorul: „Am avut discuții, informale, cu colegii din PNL”
Inițiativa legislativă a fost depusă la Senat pe 9 iunie de senatorul ieșean Cristian Berea. Acesta a depus și o listă cu semnăturile a peste 20 de colegi, toți de la USR PLUS.
Cristian Berea a declarat pentru Europa Liberă că a solicitat ca inițiativa sa să fie analizată de colegii senatori în procedură de urgență, însă recunoaște că, fiind în pragul vacanței parlamentare, cel mai optimist termen pentru posibila intrare în vigoare ar fi luna septembrie.
„Am cerut procedură de urgență, însă, din păcate, mi-e foarte greu să cred că în trei săptămâni de zile o să reușim să îl trecem, așa că cel mai probabil în septembrie”, a spus Berea.
Senatorul USR PLUS crede că PNL va susține acest proiect, opinie formată în urma a mai multor discuții informale pe care spune că le-a purtat cu liberalii.
„Toți au fost scandalizați în momentul în care a trecut proiectul PSD și de aia nu cred că cei din PNL o să se opună. În ceea ce privește acțiunea președintelui, acesta a avut dreptate atunci când a spus că s-a încheiat ciclul legislativ. Atunci când el a promulgat-o, nu mai avea opțiunea trimiterii în Parlament”, a spus Berea.
Parlamentarul a explicat de ce, în opinia sa, modificarea pe care o propune este necesară: „Toată lumea a fost scandalizată în momentul în care a trecut proiectul PSD. Acel proiect dă frâu liber evaziunii fiscală. Interesul nostru ca țară, ca membru a Uniunii Europene, este de a colecta cât mai multe taxe și impozite la buget. România este una dintre ultimele țări în Uniunea Europeană (în privința asta), iar PSD a dat frâu liber evaziunii fiscale. Este ca și cum am dezincrimina jaful de la o bancă. Cineva merge la o bancă, o jefuiește, dacă este prins dă banii înapoi și scapă, dacă nu este prins își planifică următoarea lovitură. Așa este și cu evaziunea fiscală: dacă ești prins, dai banii înapoi și ai scăpat.”
Legea va produce efecte pe viitor
Posibila modificare propusă de senatorul Berea nu va avea, însă, efect asupra dosarelor care sunt deja în lucru, inclusiv a faptelor nedescoperite încă. Legislația penală din România prevede că unui inculpat i se poate aplica „legea penală mai favorabilă”.
Judecătorul Cristi Dănileț ne explică: „Legea nouă, care va intra în vigoare dacă va fi aprobată de Parlament, se va aplica doar pentru faptele săvârșite ulterior. Cu alte cuvinte, de această facilitate existentă în momentul de față beneficiază toate persoane, indiferent când se va termina procesul: înainte sau după intrarea în vigoare a legii noi. Evazioniștii, așadar, care au săvârșit infracțiuni și vor alege să plătească prejudiciu vor beneficia de legea veche, pentru că asta le este mai favorabilă, ei urmând să scape de aplicarea unei pedepse sau să li se dea doar amendă penală.”
Senatorul Cristi Berea recunoaște și el că cele mai bine de două luni scurse de la intrarea în vigoare a „legii Rădulescu” vor avea efecte importante în cazurile de evaziune de pe rolul instanțelor. Spune că nu a realizat o analiză concretă cu privire la aceste efecte asupra dosarelor aflate în curs de cercetare sau judecată.
„Răul este deja făcut, noi încercăm să reparăm ceea ce mai poate fi reparat. Cine a comis infracțiuni de evaziune fiscală chiar și acum, când noi vorbim, până o să intre în vigoare proiectul, dacă el o să treacă, o să beneficieze de legea cea mai favorabilă. Adică o să scape, așa este, și din păcate aici nu se mai poate face nimic.”
Critici și de la procurori
Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP) preciza, într-un comunicat de presă remis ulterior modificărilor din aprilie, că prevederile instituite atunci au făcut ca România să aibă unul dintre cele mai „blânde regimuri de sancționare din Uniunea Europeană și de încurajare a săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală”.
„Având în vedere că organismele internaționale califică evaziunea fiscală ca infracțiune gravă iar în acest moment, prin operaționalizarea EPPO, o parte din competența de investigare a acestor infracțiuni va fi transferată către această instituție, fiind considerate infracțiuni care aduc atingere intereselor Uniunii Europene, solicităm puterii legislative și puterii executive să reexamineze aceste modificări și să abroge dispozițiile care în realitate sunt o formă de dezincriminare mascată”, precizat AMASP.
Asociația invoca și faptul că „Legea Rădulescu” stabilea totuși pedepse pentru cei cu prejudicii sub 100.000 de lei, în timp ce cei cu prejudicii mai mari, dacă plătesc un plus de 20%, scapă basma curată, fără nici măcar o amendă.
„În mod absurd, în această construcție legislativă, unei persoane care a săvârșit infracțiunea de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 90.000 de euro i se va aplica totuși pedeapsa amenzii, chiar dacă achită prejudiciul însă nu mai poate achita un procent adițional de 20% în timp ce unei persoane care a săvârșit infracțiunea de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 1 milion de euro nu i se va aplica nicio pedeapsă dacă este dispusă să achite în plus «comisionul» de 20% pentru bugetul statului.”
Potrivit unei analize realizată de G4 Media, printre beneficiarii modificării legislative din aprilie 2021 se numără politicieni sau afaceriști ale căror proceduri judiciare se află în diverse faze procesuale. Printre aceștia se află: Nelu Iordache, om de afaceri, Adrian Sârbu, patron media, Cristian Burci, patronul media, sau Răzvan Alexe, Dan Besciu, Alexandru Horpoș, oameni de afaceri.
