„Consiliul European subliniază necesitatea de a furniza urgent apărare antiaeriană Ucrainei și de a accelera și intensifica livrarea întregii asistențe militare necesare, inclusiv a muniției de artilerie și a rachetelor”, notează un comunicat al Consiliul European întrunit la Bruxelles.
Sprijinul militar va fi acordat cu respectarea deplină a politicii de securitate și apărare a anumitor state membre și ținând seama de interesele de securitate și apărare ale tuturor statelor membre, se mai precizează în comunicatul Consiliului European
Consiliul mai transmite că Uniunea Europeană și statele sale membre vor intensifica furnizarea de asistență umanitară și în materie de protecție civilă, inclusiv de echipamente precum generatoarele de curent electric și transformatoarele de putere.
Anunțul Consiliului European vin pe fondul apelurilor insistente venite de la autoritățile de la Kiev care cer sprijin occidental în echipamente de apărare anti-aeriană și muniție pentru a contracara ofensiva rusească.
Germania a anunțat recent că va furniza Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot și a solicitate celorlalte țări europene să facă același lucru în sprijinul Ucrainei.
Cum poate beneficia Ucraina de activele rusești înghețate
o analiză de Rikard Jozwiak
Activele Băncii Centrale ruse au fost înghețate la scurt timp după invazia pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022.
Titlurile de valoare și sumele de bani înghețate de țările G7, UE și Australia sunt estimate la aproximativ 260 de miliarde de euro. Dintre acestea, active estimate la 210 miliarde de euro sunt în UE, mai ales în Belgia, unde se află Euroclear, o companie de servicii financiare deținută de utilizatori, specializată în tranzacții cu valori mobiliare.
În februarie, Bruxelles-ul a făcut primul pas - prin anularea blocarea profiturilor acumulate din activele rusești înghețate.
Pe 20 martie, Comisia Europeană a propus inițierea celui de-al doilea și ultim pas – trimiterea efectivă a banilor în Ucraina. Acest lucru vine după ce, cu două zile înainte, miniștrii de externe ai UE, îl însărcinaseră pe șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, să vină cu o propunere pentru a face acest lucru.
Niciunul dintre cele 27 de state membre nu s-a opus până acum, deși nu există încă un acord semnat. Liderii și oficialii din statele membre ale UE trebuie să studieze propunerea Comisiei Europene, care poate fi apoi adoptată numai printr-un vot în unanimitate.
Propunerea de folosire a activelor rusești, văzută de RFE/RL, notează că primul pas al procesului, punerea deoparte a profiturilor, a început pe 15 februarie anul acesta: „depozitarilor centrali de instrumente financiare(CSD - engl. central securities depositories - n.red) li se interzice să dispună de aceste profituri sau să le distribuie acționarilor, până când Consiliul [European - n.red] decide cu privire la contribuția financiară care urmează să fie colectată pentru a sprijini Ucraina”.
CSD-urile sunt instituții, precum Euroclear, care dețin și administrează titluri de valoare și permit tranzacționarea lor. Se crede că măsura a dus la acumularea unei sume de 2,5 - 3 miliarde de euro. Comisia Europeană speră că acești bani vor puta fi trimiși Ucrainei până în iulie, cu condiția ca statele membre să aprobe. Există, de asemenea, speranțe la Bruxelles că sume comparabile pot fi trimise Kievului în fiecare an după aceea, în funcție de ratele anuale ale dobânzilor.
Măsuri de siguranță
Există o serie de „plase de siguranță” în propunerea lui Borrell pentru statele membre îngrijorate că această mișcare ar putea echivala cu o confiscare a proprietății private – proprietatea privată fiind un drept fundamental al UE – sau ar putea afecta moneda euro.
Documentul notează că „veniturile neașteptate și extraordinare nu sunt proprietatea băncii centrale ruse, deoarece nu există nicio dispoziție legală sau contractuală privind plata dobânzilor către proprietarii principalului (valoare activelor - n.red).”
Propunerea adaugă, de asemenea, că orice pretenții retroactive ale Moscovei nu vor fi acceptate: „Veniturile neașteptate și extraordinare nu trebuie să fie puse la dispoziția băncii centrale a Rusiei în conformitate cu normele aplicabile, chiar și după întreruperea interdicției tranzacției. Astfel, acestea nu constituie active suverane. Prin urmare, normele care protejează activele suverane nu sunt aplicabile acestor venituri”, justifică documentul posibilitatea de folosire a profiturilor generate de activele rusești înghețate.
Propunerea vine și cu unele măsuri care să atragă statele membre să aprobe rapid propunerea. Se așteaptă ca 3% din profiturile din activele înghețate să rămână la CSD-uri „pentru a asigura eficiența muncii lor”. În viitor, companiile de servicii financiare vor putea, de asemenea, să rețină provizoriu 10% din profituri pentru a acoperi potențialele taxe legale, deoarece este foarte probabil ca Rusia să le dea în judecată.
Moneda euro nu ar fi afectată
Mai mulți oficiali UE cu care a discutat RFE/RL au spus că riscul ca măsura să afecteze poziția monedei euro ca a doua monedă de rezervă din lume este unul minor. Faptul că Bruxelles-ul a reflectat la această mișcare timp de câteva luni deja, fără niciun impact asupra monedei comune în ceea ce privește tranzacționarea sau valoarea, este adus sprijinul acestui argument. Un alt argument este că și alte țări G7 se gândesc la măsuri similare, astfel încât s-ar putea ca moneda euro să nu fie singura expusă.
Apoi, există propunerea Comisiei Europene cu privire la modul în care ar trebui cheltuiți banii, care oferă statelor membre și mai multă supraveghere potențială și chiar drept de veto.
Inițial, s-a crezut că banii generați din profituri vor merge la reconstrucția Ucrainei. Dar, pe măsură ce războiul se prelungește și nimeni nu se așteaptă ca reconstrucția pe scară largă să înceapă în curând, propunerea UE prevede că 90% din bani ar trebui să meargă la furnizarea de echipamente militare pentru Kiev, iar restul de 10% la ajutorul financiar obișnuit.
Cele 10% propuse ar fi canalizate prin bugetul obișnuit al UE, deci nu are nevoie de o aprobare explicită din partea niciunui stat membru. Dar cele 90% ar trebui să treacă prin Instrumentul European pentru Pace (IEP), un mecanism în afara bugetului UE care a permis Bruxelles-ului să trimită bani Ucrainei pentru achiziții de arme.
UE a trimis Kievului până acum 5,6 miliarde de euro pentru cumpărarea de arme și muniție artilerie în ultimii doi ani, prin intermediul IEP. În ultimele 10 luni însă, IEP nu a mai putut să trimită bani, după ce un veto al Ungariei a blocat o tranșă de 500 de milioane de euro.
Veto-ul a fost rezultatul unei dispute dintre Budapesta și Kiev legată de prezența băncii maghiare OTP pe o listă negră întocmită de Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției din Ucraina. OTP era etichetată de autoritățile ucrainene drept „sponsor internațional al războiului”, deoarece continua să facă afaceri în Rusia.
Banca a fost scoasă de pe listă în toamna lui 2023, dar Budapesta a solicitat garanții că reînscrierea ei pe listă nu se va mai face în viitor.
Recent, plafonul IEP a fost majorat cu 5 miliarde de euro special pentru Ucraina, deschizând calea pentru și mai mulți bani UE sprijinirea militară a Kievului.
Însă toate deciziile de acordare a sprijinului către Ucraina se supun principiului unanimității - toate țările UE trebuie să fie de acord. Aceasta înseamnă că dreptul de veto pe care îl are fiecare țară membră, cum este și cel al Ungariei, va juca un rol crucial pentru acordarea tranșelor viitoare. Aceasta mai înseamnă și că e posibil ca banii din profiturile activelor rusești înghețate să nu ajungă în Ucraina până în vară.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
