La sfârșitul lunii octombrie, doctorița Elena Popa din Galați și-a făcut programare la medicul de familie, de unde a obținut o rețetă gratuită pentru vaccinul antigripal. Cu acea hârtie și cu o geantă frigorifică, a mers la o farmacie din oraș, de unde a primit vaccinul.
Elena Popa l-a pus în geanta frigorifică personală și s-a întors la cabinetul medicului său de familie, unde a fost vaccinată.
Un proces anevoios chiar și pentru un medic, darămite pentru un pacient.
„În anii din urmă, noi, medicii, eram întrebați, prin primăvară, cine vrea să se vaccineze antigripal. Se făceau niște liste, tabelul pleca la Sanepid (Direcția de Sănătate Publică, n.r.) și de acolo veneau toamna, câte unul pentru fiecare. Totul se întâmpla la nivelul spitalului”, spune dr. Popa pentru Europa Liberă.
Anul acesta, însă, Ministerul Sănătății a decis să nu mai cumpere vaccin și să-l distribuie către unitățile medicale, ca în anii precedenți. El trebuie ridicat, în baza unei rețete, de la farmacie. Apoi, poate fi făcut pe loc, la farmaciile incluse în program, la medicul de familie sau în spital, la medicul epidemiolog, pediatru ori infecționist, în cazul celor care lucrează în unități sanitare cu paturi.
Pe lângă disconfortul produs de pierderea de vreme, doctorița trage un semnal de alarmă: există riscul transportării fiolei în condiții improprii, fapt ce i-ar putea diminua eficiența.
De ce trebuie personalul medical care lucrează în spital să se vaccineze? Un răspuns îl primim chiar de la farmaciști.
„Personalul medical din spitale beneficiază anual de vaccin antigripal, din cauza faptului că este expus unui risc crescut de îmbolnăvire, dar și pentru a evita contaminarea persoanelor pe care le au în grijă și care trebuie, la rândul lor, vaccinate”, transmite lanțul de farmacii Catena pe pagina referitoare la informații despre vaccinul antigripal.
Lungul drum al comunicării cu Ministerul Sănătății
Europa Liberă a solicitat în data de 9 noiembrie biroului de presă al Ministerului Sănătății un punct de vedere referitor la motivele pentru care a modificat distribuția vaccinului și o explicație referitoare la rata mult redusă de imunizare, față de aceeași perioadă a anului trecut.
Biroul de presă ne-a cerut să facem o solicitare scrisă. Am făcut-o, fără a primi însă vreun răspuns. Am revenit în 21 noiembrie direct la ministrul Alexandru Rafila, care ne-a redirecționat către Adriana Pistol, secretar de stat în minister.
O explicație oferită de aceasta pentru nivelul redus de vaccinare este că, anul trecut, procesul a început în septembrie și nu pe 1 octombrie, cum s-a întâmplat acum. Atunci, sezonul gripal a început cu 3 săptămâni mai devreme decât perioada obișnuită, ceea ar fi dus la creșterea cererii de vaccinare.
„În acest sezon, gripa nu evoluează încă la cifre alarmante, totuși compararea acestor cifre este irelevantă, deoarece acoperirea vaccinală a grupelor la risc la sfârșitul sezonului este informația importantă”, a transmis Pistol pentru Europa Liberă.
Acesta a arătat că s-a ajuns la jumătatea lui noiembrie la 783.000 de imunizări. Cifra este mult sub cea de anul trecut, când erau peste 1,2 milioane de imunizări.
Întrebată de ce angajații spitalelor nu mai primesc dozele la locul de muncă și trebuie să meargă la farmacie, ne-a transmis că „au rețeta valabila 30 de zile. Nu cred că nu au timp să meargă la farmacie, oricum se duc și pentru alte nevoi”.
În momentul în care am insistat să aflăm de ce s-a complicat pentru ei procedura și trebuie să bată drumul la farmacie pentru ceva ce primeau la locul de muncă din spital, secretarul de stat din Ministerul Sănătății ne-a transmis: „Cred ca am dezvoltat suficient subiectul!” și nu a mai discutat cu reporterul Europei Libere.
200.000 de persoane încurcate de noile prevederi
În România sunt 498 de spitale private sau în subordinea Ministerului Sănătății, Administrațiilor Publice Locale și Academiei Române.
Conform datelor transmise de Ministerul Sănătății, la solicitarea Europei Libere, în cele 329 de spitale din subordinea Ministerului Sănătății, Administrațiilor Publice Locale și Academiei Române lucrau la sfârșitul anului trecut în total 175.000 de persoane. Toate beneficiau de prioritate la vaccinare, care se desfășura în unitatea medicală.
Dintre cei 175.000 de angajați, 34.000 erau medici, 58.000 personal mediu sanitar, 43.000 personal auxiliar sanitar, plus aparatul administrativ.
În cele 169 de spitale private lucrau 13.500 de persoane dintre care 1.500 de medici, 4.919 asistenți și 2.600 personal auxiliar.
Lor li se adaugă câteva mii de angajați din cele 11 spitale militare și cele 15 unități CFR.
Vaccinarea celor aproape 200.000 de angajați din sistemul medical cu paturi nu este obligatorie și nu există o statistică oficială a celor care s-au imunizat.
Rezultatele noii politici de vaccinare
Conform datelor înregistrate în Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV), până pe 12 noiembrie 2023, erau în toată țara 783.000 de oameni vaccinați antigripal.
Printre categoriile vizate se numără copii, gravide, persoane peste 65 de ani, cele care suferă de boli oncologice, autoimune, malformații congenitale, obezitate ori personalul de specialitate medico - sanitar și auxiliar.
Anul trecut, însă, până pe 13 octombrie 2022, erau vaccinate antigripal 1.208.000 persoane din grupele la risc (bolnavi cronici, copii şi bătrâni). Printre ei se numărau și angajații din spitale, incluși în categoria care are prioritate.
Scăderea cu o treime poate proveni și din faptul că cei peste 200.000 de angajați din corpul personalului medical și cel auxiliar din spitale trebuie să facă eforturi suplimentare și să piardă timp, pentru a se imuniza. Aceeași procedură trebuie urmată și de omul obișnuit.
Posibile explicații din interiorul sistemului
O posibilă explicație a oferit pentru Europa Liberă medicul Gindrovel Dumitra, coordonator al grupului de vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei.
Conform acestuia, până în acest an, Ministerul Sănătății făcea achiziția de vaccin antigripal prin intermediul unei licitații naționale și folosea un sistem de distribuție națională.
„Această distribuție nu a fost niciodată echitabilă: în primul rând că trebuia asigurat acces la vaccin al tuturor persoanelor care aveau formă de risc, însă, din cauza campaniei anti-vaccin, se întâmpla ca într-o anumită zonă să fie alocată o cantitate de vaccin, care nu era consumată, iar în altă zonă să fie distribuită o cantitate insuficientă de vaccin”, explică Dumitra.
Așa motivează el de ce ministerul a decis schimbarea regulilor. Cât privește o eventuală alterare a calității conținutului fiolei, în caz că e transportată neadecvat, medicul susține că este improbabil.
„Vaccinul gripal, ca vaccin inactivat, are o perioadă destul de lungă de timp în care poate fi menținut chiar la temperatura camerei. Nu este o problemă de siguranță și nici măcar de calitate”, a explicat pentru Europa Liberă medicul Gindrovel Dumitra. În plus, spune că o sacoșă izotermă de la orice market poate fi folosită pentru transportul fiolei.
Dumitra nu pare îngrijorat nici de numărul redus de beneficiari și spune că, față de alți ani, înainte de pandemia de COVID-19, când vaccinul venea târziu în România, lucrurile stau mai bine.
Cât privește faptul că 200.000 de angajați ai spitalelor sunt puși să-și facă vaccinul în altă parte decât la locul de muncă, medicii de familie văd și avantaje.
„Oamenii care lucrează în spital sunt tot pacienți, la rândul lor, înscriși la un medic de familie. Nu ar trebui priviți ca altfel de oameni, ci tot pacienți, ca oricine”, consideră Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti - Ilfov.
Aceasta susține că adresabilitatea a crescut foarte mult, la cabinetele lor, ceea ce nu înseamnă că s-a mărit și numărul vaccinaților. Recunoaște că e mai complicat ca înainte, când le primea direct de la minister: „Înainte scoteam vaccinul din frigider și-l făceam aici, acum trebuie să le scriu rețetă, să meargă la farmacie și să revină aici. În plus, durează mult să faci niște rețete, când nu merge sistemul”.
Cu toate acestea, spune că noua politică ar fi mai bună, din moment ce înainte vaccinul ajungea la medicii de familie în decembrie, timp în care mulți pacienți îl cumpărau din farmacii, iar medicii rămâneau cu ele pe stoc.
Proteste antivaccin
Pandemia a generat multiple proteste împotriva vaccinării, care au continuat și după ce restricțiile au fost ridicate.
Ultima manifestație importantă a avut loc, anul acesta, în august. Sute de oameni au protestat, timp de șase ore, în faţa Ministerului Sănătăţii, în ziua în care s-a dezbătut public proiectul „Strategiei naționale de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030”.
Manifestarea a fost organizată de partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și pornea de la teza falsă că documentul prevede vaccinarea obligatorie, deși în realitate susținea contrariul.
Printre mesajele afișate erau „Vaccinare egal intoxicare”, „Copiii noștri nu sunt cobaii voștri”.
Acest tip de mesaje a fost susținut și la alte manifestări publice organizate de AUR. Una dintre cele mai mari a avut loc în octombrie 2021, când mii de oameni au protestat, în plină pandemie, în București și orașe din toată țara, împotriva restricțiilor și a vaccinării.
