Atacurile cu bombă puse la cale de talibani s-au intensificat după ce președintele SUA, Joe Biden, a anunțat că retragerea forțelor SUA din Afganistan va începe în 1 mai și se va finaliza în 11 septembrie. Potrivit unui acord semnat la Doha în 2021, între SUA și talibani, retragerea ar fi urmat să fie finalizată până în 1 mai 2021.
În capitala Kabul au avut loc vineri și sâmbătă trei atacuri în care au fost uciși patru polițiști, un profesor universitar, și un angajat guvernamental, a spus un purtător de cuvânt al poliției.
În provincia Ghazni, din sudul țării, oficialii locali spun că cel puțin patru civili au fost uciși în explozia unei bombe plasate la marginea unui drum. Alte două persoane au murit în alt atac, petrecut în capitala provinciei. Autoritățile au acuzat talibanii pentru atacuri, însă nicio grupare nu și-a asumat responsabilitatea.
În Logar, provincie din centrul țării, trei soldați au murit într-o explozie de la marginea unui drum, în timp ce doi polițiști și un civil au murit în orașul Jalalabad.
Șapte reprezentanți ai forțelor pro-guvernamentale au murit în provincia Takhar din nordul țării, într-un atac în care a fost folosită o dronă.
Liderii talibani au răspuns anunțului președintelui Biden referitor la amânarea datei stabilite de fosta administrație a Statelor Unite cu refuzul de a participa la conferința la nivel înalt programată la mijlocul acestei luni. Talibanii au avetizat că vor amplifica atacurile după 1 mai ca protest față de amânarea plecării forțelor SUA.
Retragerea din Afganistan
În 14 aprilie, președintele Joe Biden a anunțat că retragerea trupelor americane din Afganistan începe pe 1 mai și se va încheia în 11 septembrie, la 20 de ani de la atacurile Al Qaeda asupra Statelor Unite care au declanșat războiul.
Cel mai lung război al Americii a avut obiective tot mai neclare în ultimii 10 ani, a spus Joe Biden, în timp ce analiștii au comentat că plecarea din Afganistan fără o victorie clară riscă să reprezinte o recunoaștere a eșecului strategiei militare americane.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, jurnalistul specializat în politici de Securitate euroatlantice, Octavian Manea, spune că decizia lui Joe Biden este una „extrem de riscantă”, „de parcă nu ar fi învățat lecția retragerii premature din Irak din 2011”, unde „fără o prezență americană care să exercite o influență stabilizatoare asupra balanței sectare, lucrurile au degenerat rapid către o atmosferă de război civil între suniți și șiiți, pregătind terenul pentru ascensiunea Statului Islamic”.
„Discuția despre abandonarea Afganistanului nu se reduce doar la prezența militară a Vestului sau a Statelor Unite, ci ține și de sprijinul financiar internațional” de care depinde ”menținerea pe linia de plutire a statului afgan”.
La reuniunea NATO din 14 aprilie, statele membre ale Alianței au susținut în unanimitate decizia Statelor Unite. România va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii din Afganistan, a declarat ministrul Apărării, Nicolae Ciucă. România are în prezent 619 militari în Afganistan.
