Șefii Diplomației și Apărării din SUA, Antony Blinken și Lloyd Austin, au mers special la Bruxelles pentru a susține această decizie.
La reuniunea cu ușile închise între miniștrii de Externe ai Alianței, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a încercat să dea o notă pozitivă deciziei de a încheia conflictul de lungă durată, care a pierdut de mult încrederea publicul larg în mare parte din Europa de Vest și din America de Nord.
Blinken a susținut că Alianța s-a asigurat că Afganistanul nu va mai deveni niciodată o platformă sau un refugiu pentru teroriștii mondiali.
„Amenințarea al-Qaeda din Afganistan este diminuată semnificativ, Osama bin Laden a fost adus în fața justiției", a spus Blinken. „Ne-am atins obiectivul.” Rămânerea în Afganistan, a spus el, nu mai este „în interesul nostru. Nu pentru Statele Unite, nu pentru NATO și aliații noștri”, a spus Blinken, citat de Washington Post.
„Am venit împreună, plecăm împreună”
Trupele străine aflate sub comanda NATO se vor retrage din Afganistan în coordonare cu retragerea SUA până pe 11 septembrie, a declarat miercuri diplomatul de la Washington, după ce Germania a declarat că va egala planurile americane de a pleca după două decenii de război.
Aproximativ 7.000 de forțe non-americane din țările NATO, din Australia, Noua Zeelandă și Georgia, depășesc numărul celor 2.500 de soldați americani din Afganistan, dar se bazează în continuare pe sprijinul aerian, planificarea și conducerea SUA pentru misiunea lor de instruire.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat la Bruxelles că aliații NATO care au pornit împreună la drum în Afganistan trebuie să părăsească țara tot împreună.
„Ne-am atins obiectivele pe care ni le-am fixat, iar acum e timpul să ne aducem forţele acasă. Sunt aici pentru a lucra îndeaproape cu aliații noștri, cu secretarul general (al NATO - n.r.), pe principiul pe care l-am stabilit de la început, adică intrăm împreună, adaptăm împreună, ieșim împreună”, a spus Blinken într-o declarație televizată la sediul NATO .
O parte integrantă a misiunii actuale a NATO, Resolute Support, constă în formarea și echiparea forțelor de securitate afgane care luptă împotriva talibanilor islamiști, înlăturată de la putere prin intervenția americană de la sfârșitul anului 2001.
Cu un număr de trupe din afara SUA care a atins până la 40.000 în 2008, Europa, Canada și Australia au intrat în tandem cu Statele Unite într-o misiune care oferă, de asemenea, finanțare pe termen lung pentru reconstrucția Afganistanului, în ciuda reapariției violenței conduse de talibani și a corupției din țară.
„Vom lucra foarte strâns împreună în lunile următoare la o retragere sigură, deliberată și coordonată a forțelor noastre din Afganistan”, a spus Blinken, alături de secretarul general NATO Jens Stoltenberg.
11 septembrie, o dată simbolică
11 septembrie este o dată cu încărcătură pentru americani, pentru că se împlinesc 20 de ani de când Al Qaeda a atacat Statele Unite cu avioane deturnate, declanșând intervenția militară în Afganistan.
SUA au intervenit în Afganistan după atentatele de la New York şi Pentagon, din 11 septembrie 2001, când i-au înlăturat de la putere pe talibani, acuzaţi de sprijin acordat reţelei teroriste Al-Qaida, considerată responsabilă pentru atentate.
În perioada de vârf a prezenţei SUA pe teritoriul afgan, în anii 2010-2011, aproximativ 100.000 de militari americani erau mobilizați în Afganistan. Fostul preşedinte democrat Barack Obama redusese acest contingent până la 8.400 de militari, apoi succesorul său, republicanul Donald Trump, a continuat retragerea: în prezent mai sunt doar 2.500 de militari americani în Afganistan.
După retragere, Statele Unite și NATO își propun să se bazeze pe forțele militare și de poliție afgane, pe care le-au dezvoltat și finanțat cu miliarde de dolari pentru a menține securitatea.
Retragere coordonată pentru protejarea logisticii
Un motiv cheie pentru o retragere coordonată este faptul că NATO se bazează pe capacitățile de transport aerian din SUA și pe transportul maritim pentru a muta echipamente valoroase înapoi acasă din Afganistan, țară fără ieșire la mare.
NATO dorește, de asemenea, să evite ca logistica lor să cadă în mâinile militanților, așa cum s-a întâmplat după retragerea SUA din Irak.
„O mulțime de vehicule blindate, elicoptere și muniții au fost trimise în Afganistan, iar patru luni nu înseamnă mult timp pentru a le aduce acasă”, a declarat Jamie Shea, fost oficial NATO și acum analist la Prietenii Europei think-tank.
„Multe forțe europene nu vor dori să abandoneze acele echipamente în valoare de miliarde de dolari”, a spus el, menționând că unele ar putea fi donate forțelor de securitate afgane.
Miniștrii de externe și de apărare ai NATO își vor discuta planurile miercuri mai târziu prin videoconferință nocturnă.
Ministrul german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a declarat că nici nu se așteaptă ca vreun aliat NATO să se opună anunțului președintelui SUA Joe Biden privind retragerea completă a SUA până pe 11 septembrie.
„Am spus întotdeauna că intrăm împreună și vom pleca împreună”, a spus ea.
Secretarul general Jens Stoltenberg l-a întâmpinat miercuri pe secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, la sediul NATO.
Stoltenberg a spus despre întâlnire că reprezintă o oportunitate de a-i avea aproape și de a se consulta cu toți aliații cu privire la viitorul misiunii în Afganistan, precum și la acțiunile agresive ale Rusiei la granița cu Ucraina și pentru pregătirea Summitului NATO.
România va acţiona în acord cu deciziile aliate
România va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii din Afganistan, a declarat ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, după participarea la reuniunea extraordinară comună a miniştrilor de externe şi miniştrilor apărării din statele membre NATO, organizată în format videoconferinţă.
Reuniunea a avut loc în contextul finalizării analizei administraţiei SUA cu privire la Afganistan şi a deciziei de retragere a forţelor americane până la 11 septembrie 2021.
„Urmare discuţiilor aliate, miniştrii afacerilor externe şi ai apărării aliaţi au adoptat o Declaraţie comună a Consiliului Nord-Atlantic prin care au decis demararea procesului de retragere a forţelor aliate din Afganistan începând cu 1 mai 2021. Ca unul din cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi în prezent, România va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii”, a scris ministrul Apărării pe pagina sa de Facebook.
Ministrul Ciucă a vorbit despre cât este de importantă protejarea forţelor NATO din Afganistan în perioada următoare, concomitent cu o abordare coordonată privind retragerea trupelor, arată un comunicat emis de MApN.
De asemenea, în contextul discuţiilor, a fost abordată şi situaţia de securitate recent creată în Vecinătatea Estică. „Miniştrii de externe şi ai apărării din statele membre NATO au exprimat îngrijorarea privind evoluţiile recente şi creşterea semnificativă a prezenţei trupelor militare ruse în Crimeea ilegal ocupată şi la frontiera de est a Ucrainei”, se mai arată în comunicatul MApN.
Și ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, „a evidențiat poziția principială a României privind susținerea integrității teritoriale și suveranității Ucrainei”, transmite MAE.
Totodată, diplomatul român a exprimat preocuparea României pentru desfășurarea de trupe și echipamente ale Rusiei în Crimeea, la frontiera estică a Ucrainei și, în general, în Marea Neagră. De asemenea, „a subliniat necesitatea evaluării atente de către Alianță a situației de securitate și, mai ales, a implicațiilor acesteia asupra securității euro-atlantice, precum și a continuării măsurilor de asigurare a descurajarii și apărarii în regiunea Mării Negre”.
Surse: Reuters, Washington Post, NATO website, Departamentul de Stat al SUA, MApN, MAE
