Europa Liberă a aflat că trei dintre oficialii Ministerul Mediului care ar putea influența decizia sunt pasionați de vânătoare.
Unul dintre ei este chiar inițiatorul proiectului ministerial, care se află în dezbatere publică de la finele lunii aprilie. Fodor Jozsef-Tamás, consilier al ministrului Mediului, ne-a mărturisit pasiunea pentru vânătoare, însă spune că nu va vâna vreodată urși, indiferent dacă proiectul său va fi adoptat.
Proiectul legislativ prin care se propune acordarea unor derogări pentru vânătoarea a 426 de urși este criticat de către reprezentanții asociațiilor de mediu, care spun că uciderea urșilor bruni nu va rezolva, de fapt, problema atacurilor acestora din anumite zone montane.
Proiectul întocmit de Fodor Jozsef-Tamás este susținut de ministrul Barna Tánczos și de secretarul general al ministerului, Győző István Bárczi; cei doi, la rândul lor, sunt cunoscuți în minister ca fiind apropiați de activitatea de vânătoare.
Specia de urs brun este protejată de lege atât în România, cât și în Uniunea Europeană. Guvernul român și-a asumat în fața Comisiei Europene ca specia să aibă măcar 6.000 de exemplare pe teritoriul țării.
Rezultatele preliminare ale unui studiu comandat de Ministerului Mediului, realizat de două universități din România, evidențiază însă că populația a crescut până la 8.000 de urși bruni.
Numărul mai mare față de cifra de 6.000 ar fi motivul pentru care urșii ies din pădure și atacă oameni, conform documentelor de fundamentare ale proiectului Ministerului Mediului.
Cifrele care ar motiva vânătoarea
De asemenea, mai argumentează ministerul, în perioada 2016 – 2021, adică când au fost eliminate cotele de vânătoare prin derogări de la legea care protejează urșii, au avut loc 154 de atacuri ale acestor animale asupra oamenilor.
14 oameni au murit în această perioadă, mai precizează instituția, din cauza unor incidente în care au fost implicați urși. 21 de milioane de lei a plătit ministerul ca despăgubiri pentru pagubele produse de aceste animale unor gospodării sau afaceri.
De partea cealaltă, organizațiilor ecologiste consideră că studiul care estimează populația de urși bruni la 8.000 de animale nu este unul clar.
„Intenția proiectului de a favoriza industria vânătorii de trofee în detrimentul populației de urs brun este evidentă pe parcursul întregului ordin. Încă de la prima pagină, chiar de la introducere, am putut observa contradicția dintre obiectivele studiului si informațiile publice disponibile”, critică Cristian Păun, reprezentantul organizației „Agent Green”.
Cei trei care susțin proiectul redeschiderii vânătorii de urși bruni
Inițiatorul proiectului, Fodor Jozsef-Tamás, a fost, până să ajungă consilier la cabinetul ministrului, acționar și administrator al unei firme specializate în vânătoare, potrivit obiectului de activitate declarat de aceasta. Este vorba de societatea Habitat Construct din Harghita.
După ce a ajuns în conducerea Ministerului Mediului, acesta a oferit acțiunile și calitatea de administrator către Fodor Reka, soția sa.
„Firma se ocupa de cu totul altceva decât vânătoarea. Se ocupă de exemplu de consultanță cinegetică, consultanță în management integrat agricultură-cinegetică, activități didactice etc. Probabil codul CAEN derutează. În momentul înființării firmei nu găseam ceva care să se adreseze categoriei speciale de potențiali beneficiari cum sunt asociațiile de vânătoare”, ne-a spus acesta.
El a mai adăugat că este „interesat de profesionalizarea personalului cinegetic angajat la asociații și de schimbarea sistemului de management cinegetic pe care îl consider învechit și de reformat pe baze științifice”.
Pe profilul personal de Facebook al lui Fodor Jozsef-Tamás sunt mai multe imagini de la partidele de vânătoare la care acesta a participat.
„Da, sunt vânător. E imposibil să fii specialist în managementul animalelor sălbatice dacă nu cunoști toate aspectele meseriei şi să încerci măcar să schimbi ceva”, ne mai explică Fodor Jozsef-Tamás.
Acesta ne asigură însă că „nu am vânat urs şi nu voi vâna. Nu am o astfel de dorință. Nu am făcut bani din vânătoare, nici cu firma, nici ca persoană fizică şi nici nu voi face”, ne-a mai explicat consilierul ministrului.
Consilierul ministrului mediului apare însă la partide de vânătoare organizate de Asociația Vânătorilor Pro Silva din Covasna, organizație care promovează vânătoarea de urs.
Minimum 6.400 de euro este tariful cerut de asociație pentru un vânător care vrea să tragă într-un astfel de animal, dar costul ajunge ușor la peste 12.000 de euro, dacă se ține cont că derogările se dau doar pentru animale mature care au o cotație mare de puncte în rândul vânătorilor.
Fodor Jozsef-Tamás a mai punctat că ministerul trebuie să aibă inițiative de prevenție la incidentele tot mai dese în care sunt implicați urșii. „Legea 407 ne obligă să dăm nivel de prevenție și intervenție. Dacă nu am face, nu am respecta legea”, a încheiat acesta.
Superiorul din minister al lui Fodor Jozsef-Tamás este ministrul Mediului, Tanczos Barna. El însuși un susținător permanent al vânătorii de urși bruni.
Liderul UDMR a susținut activ în ultimul deceniu creșterea numărului de urși care pot fi vânați. Până să ajungă ministru, din poziția de parlamentar și chiar și din cea de fermier, Tanczos Barna a susținut mereu legalizarea vânătorii de urs.
Pentru a susține vânătoarea, ministrul a susținut adesea că numărul acestora este mult peste cifra de 6.000 pe care statul român trebuie s-o protejeze. El susținea în 2015, la un eveniment public, faptul că numărul urșilor crește în fiecare an cu câteva sute sau chiar mii, „ajungând la peste 10.000 de exemplare în întreaga țară”.
Acest număr nu a fost niciodată confirmat nici de rapoartele ministerului pe care îl conduce, care nu au depășit niciodată o cifră de 8.500.
De altfel, Ministerul Mediului, instituție condusă acum de Barna, susținea în 2016 că numărul urșilor în România era doar de 5.900 de exemplare, nu peste 10.000 cum susținea la acea vreme Barna.
După ce a ajuns ministru al Mediului, în decembrie 2023, ONG-ul „Agent Green” a reacționat imediat după numire spunând că „Ministerul Mediului a ajuns în mâinile unui vânător de urși”.
Tanczos Barna a răspuns pentru Europa Liberă că nu este vânător și nu dorește să vâneze urși. „Nu am vânat niciodată. Nu sunt vânător. Nu voi fi niciodată”, ne-a transmis ministrul.
Nu doar ministrul a susținut public vânătoarea în masă a urșilor, ci și secretarul general adjunct al instituției. Este vorba de Győző István Bárczi. Acesta este un vechi susținător al derogărilor de la Legea Vânătorii, prin care specia de urs brun este protejată.
El a mai fost secretar general sau secretar general adjunct în acest minister de la începutul lui 2014. Cât timp a ocupat aceste poziții, ministerul de resort a emis ordine prin care au fost vânați 800 de urși, în perioada 2014-2016.
Cât costă un urs
Administratorul unei asociații de vânătoare ne-a explicat cât de important este un urs pentru o asociație de profil sau pentru o firmă care face turism de vânătoare.
„În mod normal, minimum 500 de euro este doar participarea la vânătoare. Clientul trebuie să cumpere un pachet de 2,3 zile de vânătoare, deci se mai adună măcar 500 de euro. Apoi, tot în mod normal, la vânătoare nu participă doar un vânător, ci minimum trei, dar pot fi și zece”, ne spune administratorul.
„Un urs matur de peste 500 de puncte, așa cum e evaluarea noastră, costă 10.000 de euro. La acest tarif se mai adaugă și pregătirea trofeului, după ce animalul a fost ucis”, de mai explică acesta.
Vânătoarea de urși este și o afacere.
Dacă partida de vânătoare nu este una regizată, în care doar un vânător din grup are dreptul să ucidă animalul, pentru că el a plătit taxa, atunci orice vânător care trage în animal plătește o taxă de minimum 1.000 de euro, iar cel care îl ucide achită taxa de 10.000.
În final, la doar trei vânători, un urs aduce minimum 15.000 de euro, dar suma poate ajunge și spre 30.000 de euro, dacă sunt mai mulți vânători.
„Desigur, poate fi un singur vânător care își permite să achite tariful cerut de asociație și să participe doar el la pândă și să aibă dreptul să tragă în animale”, ne mai spune administratorul asociației.
Proiectul ministerului
Vânătorii ar putea împușca până 426 de urși pe fondurile de vânătoare din România în perioada mai 2023 - mai 2024, în baza proiectului de ordin al Ministerului Mediului.
Proiectul interzice împușcarea exemplarelor dominante, precum și a femelele însoțite de pui cu vârsta sub doi ani.
Ordinul prevede că, suplimentar celor 426 de urși, care reprezintă nivelul de prevenție, mai pot fi „recoltați” 60 exemplare de urs care reprezintă nivelul de intervenție la nivel național. Miercuri, de la ora 16.00, au loc dezbaterile publice legate de acest proiect.
Reprezentanții Ministerului Mediului au justificat numărul mare de urși care pot fi împușcați „preventiv” prin creșterea populației de urs în ultimii ani.
„S-au făcut corelații statistice între valoarea, numărul pagubelor din ultimii doi ani cu densitățile prezentate mai sus, iar concluzia este că există o corelație foarte strânsă între pagubele produse și densitățile zonale ale speciei, chiar dacă din literatura de specialitate reiese că sunt și alți factori care influențează frecvența pagubelor.”
Proteste ale ONG-urilor de profil
Proiectul de ordin a atras însă criticile ONG-urilor din domeniu, care avertizează că cifrele referitoare la populația de urși nu sunt realiste.
„E un număr care pentru următoarele 12 luni va reprezenta un index al morții, un fel de contor care va înregistra niște împușcături, urmate de un răcnet dureros, apoi o cină festivă la un foc de tabără lângă cabana de vânătoare și la final de tot, după măsurători de blană și trofeu, va fi și o plată consistentă. Ne-am dus barbar și rușinos la cel mai mare număr a morții planificate din istoria României”, atrage atenția Silviu Chiriac, manager al mai multor proiecte europene dedicate protecției animalelor în Vrancea.
Acesta mai spune că proiectul nu vizează cauza problemei, ci doar efectul acesteia.
„În forma supusă dezbaterii, proiectul va amplifica în mod cert problema. Adică mai multe conflicte om-urs, mai multe pagube, pierderi de vieți și destructurarea populației de urs”, argumentează Chiriac.
Cristina Lapișa, administratorul Rezervației de la Zărnești, unde se află mai mulți urși bruni, spune la rândul ei că vânătoarea este soluția cea mai proastă pentru a rezolva problema atacurilor animalelor sălbatice.
„Sunt rezolvări ale problemei cum sunt cele din Canada, spre exemplu. Să se facă un gard de livezi acolo unde populația de urși este mare sau orice bariere de orice fel. Pentru că aceste animale s-ar opri la aceste livezi și nu ar mai avea nevoie să intre în localitate. Dar nu de soluții ducem lipsă, ci de dorința de a le aplica”, spune Cristina Lapișa.
Aceasta este de părere că nici măcar urșii agresivi, care intră într-o comunitate, nu ar trebui imediat uciși, fără o analiză în prealabil.
„Un animal care a atacat pe cineva trebuie microcipat pentru a fi urmărit prin GPS, să fie urmărit unde merge, mai atacă sau nu. Poate fi relocat. Dacă însă continuă să fie agresiv, în aceste condiții, atunci poate se poate lua în calcul și vânătoarea”, ne mai spune Cristina Lapiș.
La aceste critici, reprezentanții Ministerului Mediului au explicat că proiectul de ordin de ministru interzice ca trofeele de urși să fie scoase în afara țării, deci vor fi puțini vânători străini interesați să participe la astfel de partide.
În plus, în ultimele 18 luni, s-au aplicat și alte metode, pentru mutarea urșilor agresivi. Din datele obținute de Europa Liberă de la minister, reiese că peste 400 de animale din această specie au fost relocate din zone unde au atacat gospodării în zone în care urșii se întâlnesc mai rar cu oameni.
Evoluția populației de urși
În mod oficial, înainte de Revoluție, în 1988, în România trăiau 7.880 de urși. Au urmat trei decenii când populația a scăzut, inclusiv din cauza braconajului, otrăvirii și cotelor de ucidere propuse și aprobate (1.419 urși uciși legal între 1990-1996) pentru reducerea pagubelor, fapt consemnat în introducerea proiectului de ordin.
Populația consemnată de urs a scăzut abrupt în doar câțiva ani la 5.500 de exemplare, la nivelul anului 1996.
Dar studiul nu prezintă niciunde care este impactul asupra populației, ci doar niște metode de calcul a unui nivel maxim de extragere din populație a unor urși.
În ultimul deceniu au fost vânați peste 1.500 de urși bruni. Activitățile de vânătoare au fost făcute în baza unor derogări acordate de Ministerul Mediului. Din 2018 și până acum au fost ucise peste 400 de exemplare.
