Linkuri accesibilitate

#10 Întrebări | Vasile Bănescu: Cei care susțin antivaccinismul în biserică se autodescalifică teologic, cultural și moral


Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, spune că Biserica nu se poate implica într-o campanie de natură medicală ca un „impostor".
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, spune că Biserica nu se poate implica într-o campanie de natură medicală ca un „impostor".

România a ajuns în valul patru al pandemiei de coronavirus la cifre halucinante privind îmbolnăvirile. Mobilizarea întregii societăți pentru a face față noilor provocări este, mai mult ca oricând, o necesitate.

Tot mai multe voci spun că o implicare mai vocală a BOR, majoritară, ar duce la o mai bună mobilizare a oamenilor pentru vaccinare.

„Biserica, însă, nu este o instituție medicală, nici măcar exclusiv social-filantropică, ci eminamente religioasă, spirituală, rațiunea sa fundamentală de existență și funcționare fiind cea liturgică, sfințitoare și călăuzitoare în plan moral, duhovnicesc”, atrage atenția Vasile Bănescu.

România a stabilit joi încă un record negativ, cel mai mare număr de infectări de la debutul pandemiei: 12.032 de cazuri noi de Covid, iar specialiștii susțin că aceste date reprezintă doar începutul unei perioade foarte grele și că se va ajunge în scurt timp și la 60.000 de infectări pe zi.

Victime ale acestui val patru sunt și copiii: doi au murit doar în ultimele 24 de ore, iar alți 315 sunt internați în spital, din care 16 la terapie intensivă.

Autoritățile par să fi pierdut de mult controlul: ridică limitele de infectare de la care școlile se pot închide, timp în care specialiștii reclamă ferm închiderea lor, elimină praguri care altădată ar fi dus la restricții severe, comitetele municipale de combatere a pandemiei nu se întrunesc în ciuda depășirii ratei de infectare de la care ar trebui impuse restricții noi.

Cu tot tragismul situației, antivacciniștii, inclusiv din rândul clerului sau încurajați de unii reprezentanți ai săi, merg nestingheriți pe drumul lor, tributari unei propagande răspândită prin fake-news pe rețelele de socializare sau prin compilații ale unor minți înfierbântate, specializate în virulogie la școala Facebook.

Lansarea vaccinării cu a treia doză pare să fi dat ceva ritm unei operațiuni care intrase într-un punct mort: aproape 37.000 de persoane s-au vaccinat într-o singură zi cu doza a treia și peste 12.000 s-au vaccinat cu prima doză, impulsionate ori de cei care se vaccinează a treia oară ori, mai degrabă, de pericolul de a nu mai putea călători sau intra în spații publice fără certificatul verde.

Am discutat cu purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, despre implicarea Bisericii în campania de vaccinare, despre eforturile făcute de eparhii pentru a-și ajuta și îndruma enoriașii în suferință, dar și despre „iraționalul antivaccinism justificat religios”.

Vasile Bănescu este cel care, la un moment dat, i-a pus la punct și pe antivacciniștii din rândul clerului care susțineau beneficiul medical al împărtășaniei care ar fi suficientă pentru a combate Covid și care se poate, astfel, substitui vaccinării. „Când am auzit asta m-am cutremurat. Și asta nu pentru că Sfânta Împărtăşanie nu ar fi lucrul cel mai sfânt din viaţa noastră, a creştinilor, ci pentru că e comparat acest lucru, cel mai sfânt, trupul şi sângele lui Cristos, cu un vaccin. Mi se pare că aceşti oameni nu doar că se înşală profund, dar comit, fără să-şi dea seama probabil, un fel de sacrilegiu.”

1. Care este implicarea BOR în campania de vaccinare? Valul patru a adus cifre record la infectări și creșterea numărului de persoane internate la terapie intensivă, inclusiv copii.

Vasile Bănescu: Despre implicarea nu doar a BOR, ci a tuturor cultelor religioase în campania de vaccinare, am scris și vorbit de foarte multe ori.

Implicarea Bisericii nu se poate manifesta decât, pe de o parte, la nivelul mesajelor oficiale ale Patriarhiei Române constant favorabile vaccinării, mesaje care atrag atenția asupra gravității reale a situației generale provocate de pandemie, asupra datoriei de a ne informa cu toții din surse medicale, asupra firescului consultării cu medicul, iar, pe de altă parte, această implicare se poate manifesta la nivelul acțiunilor social-filantropice ale Bisericii, acțiuni care, așa cum poate ne mai amintim, au fost desfășurate abundent și intens pe parcursul anului 2020, acțiuni repetabile punctual, acolo unde este nevoie, prin intermediul eparhiilor, parohiilor și fundațiilor filantropice.

Datele concrete ale acestei implicări sociale fără egal în spațiul instituțional public de drept privat din România, inclusiv sumele reale cheltuite în sprijinul victimelor pandemiei sunt publicate pe site-ul Agenției de Știri Basilica, dar și în comunicatele Patriarhiei oferite presei.

Pe site-urile eparhiilor se găsesc detalii legate de acțiunile întreprinse de fiecare dintre ele în acest sens.

Dincolo de această implicare amplă și firească, ceea ce a contat și contează ca vector social de orientare este și faptul că BOR, probabil mai mult decât alte culte religioase, și-a exprimat constant, inclusiv prin exemplul concret al unor persoane publice din cadrul ei care au ales să se vaccineze, poziția total favorabilă unui act medical perfect normal într-o pandemie.

2. Dvs vorbiți, de fapt, despre implicarea BOR în viața cetății, care arătați că există și dincolo de pandemie și de nevoile ei speciale. Spuneți, de fapt, că BOR nu este activă doar în pandemie. Dar, totuși, problemele ei sunt acum create în special de pandemie.

Vasile Bănescu: Vă ofer detalii ale ajutorului BOR acordat în pandemie în 2020 și vă asigur că acțiunile social-filantropice ale BOR au continuat și vor continua aplicat și adecvat.

În cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române se află în derulare 492 proiecte și programe sociale, din care: 39 cu finanţare externă, 46 cu finanţare publică, 359 finanțate din fonduri proprii şi 48 cu finanţare mixtă.

În aşezămintele Bisericii Ortodoxe Române au primit asistență 137.679 beneficiari, după cum urmează: 50.529 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; 8.115 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependențe, persoane infectate cu HIV/SIDA; 53.170 persoane vârstnice din aşezămintele de protecție socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; 25.676 şomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităților naturale.

3. Și implicarea în problemele create de pandemie?

Vasile Bănescu: În contextul pandemiei COVID-19, Patriarhia Română împreună cu Federația Filantropia au dezvoltat platforma online ajutacubucurie.ro și au deschis o linie de Tel Verde, acestea fiind necesare în vederea sprijinirii persoanelor aflate în nevoie, dar și a celor care au dorit să ajute ca voluntari la nivel național, în această perioadă.

Prin intermediul platformei online dar și a liniei de Tel Verde, în perioada stării de urgență, au fost sprijinite peste 600 persoane vulnerabile cu ajutoare materiale și peste 120 persoane izolate, afectate de noul coronavirus, facilitând și implicarea a aproximativ 600 de voluntari la nivel național.

De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului au derulat 2 programe social-filantropice: „Implică-te! Împreună reușim mai mult!”, extensie a campaniei „Caravana Bucuriei”, pentru prevenirea excluziunii sociale, și programul „Ajutor pentru elevi”, destinat reducerii abandonului școlar.

În perioada stării de urgență și a stării de alertă, voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului s-au deplasat în 147 de sate din 22 județe ale țării, fiind ajutate 4.531 familii, și distribuindu-se 4.531 pachete în cuantum de 362.480 lei, conținând produse alimentare de strictă necesitate, produse de igienă, îmbrăcăminte, încălțăminte, electrocasnice, dezinfectanți, măști de protecție sanitară, precum și cărți de rugăciune. Beneficiarii au fost persoanele vulnerabile, cu dizabilități, bătrânii singuri și familii sărace cu mulți copii, precum și familii afectate de inundații severe în iunie 2020. În 11 județe activitatea s-a desfășurat în colaborare cu Jandarmeria Română.

În perioada martie–decembrie 2020, voluntarii Paraclisului Catedralei Naționale au distribuit suport logistic constând în aparatură medicală, mobilier medical, produse de igienă și produse alimentare pentru spitalele: Matei Balş, Marius Nasta, Victor Babeș, Grigore Alexandrescu, Elias şi Spitalul de Urgență din București. Totodată, Institutul Oncologic București, Institutul Clinic Fundeni și Spitalul Orășenesc Urlați au fost sprijinite cu echipamente medicale de către voluntarii Paraclisului Catedralei Naționale.

Campania „Donează sânge! Salvează o viață!” a continuat şi în anul 2020, cu un număr de 8.086 donatori, înregistrându-se 3.540,52 litri de sânge.

Valoarea bunurilor donate în anul 2020, prin Programul „Masa Bucuriei”, este de 632.895 euro.

Prin programele filantropice ale Bisericii Ortodoxe Române, au fost acordate ajutoare financiare directe în valoare de 16.951.162 lei şi ajutoare materiale în valoare de 61.566.427 lei.

Pentru susținerea întregii activităţi de asistență socială și filantropică şi pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2020, la nivelul Patriarhiei Române, a fost cheltuită suma de 185.599.815 lei, adică 38.074.881,02 euro la cursul BNR din 22 februarie 2021.

În această sumă nu sunt cuprinse cheltuielile privind o mulțime de activităţi caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor și săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale.

4. Cum rămâne cu mesajul antivaccinist venit din partea unor fețe bisericești cărora credincioșii le acordă credit și de îndrumarea cărora țin cont?

Vasile Bănescu: Iraționalul antivaccinism justificat religios rămâne o mare și riscantă neînțelegere care îi poate transforma pe unii, nu puțini, în martiri ai unei cauze false.

Biserica și cultele religioase nu pot emite opinii în legătură cu o problemă strict medicală cum este vaccinarea. Ele nu pot formula un discurs teologic nici pro, nici anti-vaccinare.

Fiecare persoană decide liber în legătură cu propria imunizare prin vaccin, în mod ideal după ce se consultă cu un medic, urmând sfatul competent al acestuia. Esențial este să luăm decizia cât mai bine informați din surse medicale, nu dezinformați din surse non-medicale.

5. La un moment dat, un reprezentant al autorităților a spus că-i va propune premierului să facă un parteneriat cu BOR pentru campania de vaccinare. I-ați dat o replică foarte virulentă. De ce v-a supărat atât de tare?

Vasile Bănescu: Aproape m-am obișnuit cu calificativul „virulent” atașat de presă în mod reflex reacțiilor mele publice. Cred că termenul potrivit ar fi totuși „ferm”. A răspunde tranșant și în cunoștință de cauză unor interpelări care ratează adesea adevărul obiectiv, cred că se impune ca ceva firesc.

Aș dori, de exemplu, să știu dacă sunt chemate să răspundă acestor întrebări legate de pandemie și celelalte biserici sau culte. Puteți transmite această nedumerire a mea legată de vizarea exclusivă a BOR când este vorba despre probleme de larg interes public, probleme de morală publică, sau, în acest caz concret, despre vaccin și vaccinare. Este doar un semn de încurajare a obiectivității și onestității intelectuale. Statul, în relația lui cu societatea, include toate cultele religioase care fac parte din această societate, nu doar unul singur.

Nu găsesc acceptabilă o interogare exclusivă a BOR pe o temă comună pentru toți, o temă transconfesională, transreligioasă, transpartinică.

În plus, e dificil pentru noi toți să mai adăugăm ceva nou și consistent la o temă pe care am încercat să dialogăm constant, reușind prea puțin, timp de doi ani de zile. Mai important este să ne solidarizăm în clarificarea și promovarea unor strategii sociale cu adevărat benefice, a unei ordini morale esențiale pentru corpusul comunitar și să ne implicăm fiecare în orice act, oricât de mic, menit să micșoreze ignoranța, dezordinea, disprețul legii și discreditarea autorității de orice tip, care produc și întrețin disfuncții grave în spațiul nostru public.

6. Dincolo de faptul că este o opțiune personală, așa cum deja ați spus, credeți că nu dă un semnal negativ faptul că Patriarhul nu s-a vaccinat?

Vasile Bănescu: Un semnal negativ în context poate fi dat doar de cineva care neagă realitatea nocivă din toate punctele de vedere creată de pandemie, de cineva cu întunecate reverii conspiraționiste sau de cineva care predică iresponsabil și în totală necunoștință de cauză, pentru că nimic nu-l recomandă, antivaccinarea.

Părintele Patriarh, așa cum am mai spus, este, ca fiecare dintre noi, o persoană cu un profil medical particular, care s-a sfătuit cu medicul său și care a reflectat la „caracterul voluntar al actului de vaccinare, precum și la faptul că acesta este un drept, nu o obligație”.

Nu doar că nu s-a pronunțat vreodată împotriva unui act medical rațional, așa cum este vaccinarea în sine, ci a îndemnat constant și în mod oficial la o abordare echilibrată a problemei vaccinării, problemă care implică pentru fiecare dintre noi sfătuirea cu medicul și informarea din surse medicale veridice.

7. De ce credeți, totuși, că tot mai mulți cer implicarea manifestă a Bisericii în campania de vaccinare?

Vasile Bănescu: Din cauza ignorării misiunii, rolului și funcției sociale reale a Bisericii și cultelor religioase în general. Biserica nu este o instituție medicală, nici exclusiv social-filantropică, ci eminamente religioasă, spirituală, rațiunea sa fundamentală de existență și funcționare fiind cea liturgică, sfințitoare și călăuzitoare în plan moral, duhovnicesc. Dar nu cred că este vorba de un număr din ce în ce mai mare de oameni care nu înțeleg acest lucru, sau cel puțin așa sper.

Am încercat constant să clarific distincția dintre „campania de vaccinare”, în care se pot implica, în mod normal, exclusiv persoane și instituții medicale credibile, abilitate să transmită cu autoritate profesională un mesaj public convingător, și firescul, civicul „act de informare” cu care toți suntem datori într-o situație de criză, deci inclusiv Biserica prin reprezentanții ei.

Nu te poți implica într-o campanie de natură medicală ca impostor, dar te poți implica sincer într-un act de informare personală, ulterior publică, transmițând la rândul tău ce ai aflat frecventând surse oficiale ce ți-au fost puse la dispoziție de autoritățile competente în domeniu. Este exact ceea ce au făcut și cultele religioase cărora li s-a transmis din partea autorităților un document cu informații oficiale despre vaccin și vaccinare.

8. Sinodul Bisericii Ortodoxe din Grecia a redactat o circulară cu 12 întrebări și răspunsuri pe tema vaccinării pe care preoții din toată țara le citesc credincioșilor în biserică. Nu credeți că ar fi ajutat dacă și BOR ar fi făcut asta? La credincioși nu au ajuns subtilitățile pro-vaccin ale Patriarhului sau declarațiile purtătorului de cuvânt, în schimb ajung cu mult mai mare ușurință mesajele preoților antivacciniști sau ale lui ÎPS Teodosie.

Vasile Bănescu: Niciun Sinod al Bisericii nu poate emite informații sau documente cu conținut medical, circulara la care vă referiți fiind, desigur, echivalentul perfect al documentului pe care și BOR împreună cu celelalte culte l-au primit și explicitat enoriașilor din România.

Nici Părintele Patriarh, nici eu, deși cred că am fi putut, nu am practicat subtilitatea, teologică sau nu, în transmiterea mesajului oficial al Bisericii în legătură cu vaccinarea în plină pandemie. E redundantă reiterarea poziției generale a Bisericii care a fost mereu favorabilă vaccinării, subliniind simultan necesitatea respectării principiilor de natură etică.

Vaccinarea trebuie să rămână un act profilactic responsabil, acceptat pe baza unei informări clare și complete oferită de autoritățile competente și receptată corect de cetățeni. Opțiunea pentru vaccinare trebuie să se configureze pentru fiecare dintre noi în cadrul unei serioase informări, nu dezinformări, evitându-se astfel zona speculațiilor și a extremismelor de tot felul. Doar cineva bine informat din surse sigure, credibile, validate instituțional, poate lua o decizie adecvată, menită să-i protejeze sănătatea personală și pe a celor dragi.

Despre iraționalul antivaccinism abuziv justificat religios am vorbit deja anterior. Cei ce îl susțin, predicându-l eventual în biserică, se autodescalifică teologic, cultural și moral. Confundarea, amestecarea planurilor medical și religios, ca și nedeosebirea duhurilor, e foarte periculoasă.

9. Aveți să le reproșați ceva autorităților? Credeți că nu au găsit registrul potrivit în care să determine o mai mare implicare din partea BOR, ca biserica cu cei mai mulți credincioși din România?

Vasile Bănescu: Cred, mai precis sper că noi toți, autorități sau nu, să fi înțeles din această experiență cumplită pentru mulți și prin care încă trecem, că autoritatea autentică, adică cea morală și profesională, nu se confundă niciodată cu autoritarsimul și excesele sale pripite, că dialogul interinstituțional ține de igiena democratică a spațiului public pe care îl împărțim (civilizat?) cu toții, oricât am fi de diferiți în opinii, credințe și opțiuni, că Biserica și cultele religioase nu sunt nici anexe ale statului, nici ostile statului, ci partenere sociale de cea mai mare încredere ale acestuia, mai ales într-o situație de criză.

Relația dintre corpurile sociale, dintre stat și cultele religioase în care se regăsește cea mai largă majoritate a societății civile din România, poate fi și, prin natura ei, este una fertilă în registrele esențiale ale unei societăți democratice.

În ciuda unor triste excese provocate probabil de orbecăiala prin care am trecut cu toții la începutul pandemiei, excese care au lăsat răni în zona libertății religioase și a memoriei oamenilor credincioși care nu și-au putut înmormânta un timp creștinește morții, sau nu le-au putut aprinde măcar o lumânare în cimitir, Biserica a fost și va rămâne implicată mereu în sfera slujirii sociale, întrucât faptele credinței sunt cele ale carității, miezul creștinismului fiind iubirea și iertarea care rodesc schimbarea.

10. Ar fi BOR dispusă să lanseze un mesaj în comun cu celelalte culte/biserici adresat credincioșilor din toate bisericile pentru susținerea vaccinării?

Vasile Bănescu: Mesajul Bisericii Ortodoxe și al celorlalte culte religioase din România este unul coincident pe temă, oficial și clar formulat, public și accesibil oricui dorește să îl cunoască.

Deși expresiile credinței religioase sunt diferite, aceasta ne unește pe toți în fața bolii, a suferinței și a morții.

Cultura creștină este cultura vieții.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG