În România, 6.000 de tone de alimente ajung zilnic la gunoi. Asta înseamnă că, într-un an, românii risipesc peste 2,2 milioane tone de alimente. Cantitatea pe cap de locuitor este una uriașă - 129 de kg de mâncare, adică o masă pe zi, arată datele colectate de Uniunea Europeană și Națiunile Unite.
Șase din zece alimente care ajung la gunoi provin din gospodării, trei din zece, din industria HORECA, iar una din zece, din industria de retail.
Una dintre sursele primare de la care pornește risipa alimentară este frigiderul din locuință. Sociologul Adrian Dan explică tendința de a cumpăra mai mult decât e nevoie prin nevoia de bază a oamenilor de a se simți în siguranță.
Cei care studiază fenomenul risipei alimentare spun că printre soluțiile pentru a nu cumpăra mai mult decât e nevoie se află
- întocmirea unei liste de cumpărături;
- a nu merge la magazinul alimentar când ne este foame;
- planificarea meselor principale pentru câteva zile în avans;
- păstrarea ordinii în frigider.
Adrian Dan spune că „risipa face parte, practic, din modelul nostru de viață. Dovedește că și noi ne permitem să fim în acea ligă a celor care nu se uită în portofel să vadă câți bani au cheltuit. Vrem să cumpărăm și să fim văzuți că noi cumpărăm”.
În România, cele mai multe deșeuri alimentare sunt: mâncare gătită (24%), fructe (22%), legume (21%) și produse din panificație (20%).
Cele mai multe ajung la groapa de gunoi, unde se combină cu alte deșeuri și începe un proces lent de descompunere, care degajă gaz metan - unul dintre cele mai puternice gaze cu efect de seră.
„Când vorbești de sute de mii, de milioane de metri cubi de deșeuri amestecate, biodegradabile, organice, reciclabile, cu tot felul de deșeuri, unele și periculoase, automat intră în reacție și, în timp, reacționează și produc aceste gaze”, spune expertul în managementul deșeurilor, Dan Ceaușescu.
O directivă a Uniunii Europene a pus bazele unei legi a risipei alimentare care funcționează în România din 2019. Legea obligă autoritățile și comercianții să ia măsuri pentru reducerea risipei. Marile lanțuri de magazine vând, de exemplu, produsele care urmează să expire sau sunt mai puțin atrăgătoare în regim accelerat, adică la reducere, uneori la jumătate de preț sau chiar mai mult.
Datele unui mare lanț de hipermarketuri arată că într-un an și jumătate de când a implementat vânzarea accelerată la fructe și legume a vândut peste 70.000 de astfel de cutii. O reducere a risipei cu cel puțin 140 de tone de alimente.
Ca să înțelegem mai ușor că risipa alimentară înseamnă, la propriu, bani aruncați la gunoi, iată un calcul simplu.
Un român, cheltuie lunar cam 30% din venituri pe mâncare. Din tot ce cumpără, aruncă, în medie, 15% la gunoi, fără să consume.
La un salariu de 4.254 de lei lunar, suma cheltuită pe mâncare ajunge la 1.276 de lei. 15% din cumpărături sunt aruncate. În bani, 191 lei, care merg direct la gunoi.
Datele Eurostat plasează România pe locul 9 în Europa la risipa alimentară, în condițiile în care 60% din familiile de la sate abia au după ce bea apă, iar aproximativ 5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie. Asta în timp ce 95% din toată risipa alimentară din România provine din orașe.
