Oana Gheorghiu, vicepremier în Cabinetul Bolojan, spune la Interviurile one2one că, deocamdată, nu știe care este calendarul pentru reforma administrațiilor locală și centrală. Această reformă este negociată de patru luni de către liderii coaliției de guvernare.
Reforma celor două sisteme ar trebui să ducă la reducerea cheltuielilor publice cu bugetarii din administrație cu zece la sută.
Premierul Ilie Bolojan a declarat marți, 27 ianuarie, la postul de radio RFI, că nu exclude varianta unui guvern minoritar dacă blocajul guvernamental va continua. Prim-ministrul a precizat însă că o astfel de guvernare nu este de dorit.
„Într-o situație de criză politică, am mai ajuns la guverne minoritare. Nu exclud că în perioada următoare nu se pot întâmpla astfel de lucruri, dar cred că pentru țara noastră este de dorit să avem o stabilitate politică”, a declarat Bolojan.
După declarația prim-ministrului, vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat în interviul acordat Europei Libere în aceeași zi că proiectul Legii bugetului pe 2026 este încă în stadiul de „draft”.
De adoptarea reformei administrației depind adoptarea bugetului național pe anul în curs și votarea bugetelor locale în consiliile locale.
Partidul Social Democrat (PSD) l-a criticat public de mai multe ori, în ultimele săptămâni, pe premierul Ilie Bolojan, lider al Partidului Național Liberal (PNL), pentru felul în care a condus Guvernul din iunie 2025 și a coordonat adoptarea măsurilor fiscal bugetare.
PSD dorește ca Legea bugetului de stat să conțină mai multe măsuri economice și ajutoare pentru anumite categorii de persoane, însă fără a le explica.
România a încheiat 2025 cu un deficit bugetar de 7,65 la sută din produsul intern brut, cu aproape un procent mai puțin decât estimarea autorităților naționale și a Comisiei Europene.
Din cele 146 de miliarde de lei deficit bugetar înregistrat în 2025, 50 de miliarde de lei au fost dobânzi plătite pentru creditele luate în trecut de România de la finanțatori.
Pe de altă parte, Oana Gheorghiu a explicat la one2one că unul dintre obiectivele majore ale Guvernului, în 2026, este numirea, până la 31 martie, a unor noi șefi la marile companii de stat, în urma unor concursuri și realizarea planurilor de restructurare pentru măcar trei firme deținute de autoritățile publice.
În paralel, Guvernul vrea să extindă utilitatea cărții de identitate electronice și să lanseze cloud–ul guvernamental.
Cele mai importante declarații
Despre amânarea asumării răspunderii pe reducerea cheltuielilor în Administrație: „Totul depinde de coaliție și de deciziile care se vor lua acolo. Tot ce pot să sper este că oamenii înțeleg în ce situație este România, înțeleg nevoia de a reforma administrația locală și centrală. E nevoie de maturitate politică”.
Despre reforma companiilor de stat: „Avem 2 mari jaloane în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență – n.r.). Pe de-o parte, închiderea interimatelor în consiliile de administrație ale companiilor de stat. Acesta este un jalon care trebuie încheiat până la 31 martie, la care se lucrează intens. Celălalt jalon este ca până la 31 august, să avem planuri de restructurare pentru cel puțin 3 companii de stat.”
Despre noile cărți de identitate electronice: „Este prevăzută finalizarea portofelului electronic până la finalul anului. Atunci, acest wallet ne va aduce împreună tot ce avem nevoie: diplome, cardul de sănătate, alte acte”.
Despre cloudul guvernamental: „Trebuia să se încheie. El este aproape finalizat. Am discutat și cu STS și cu ADR, în vara aceasta va fi funcțional.”
În ce stadiu este reforma companiilor de stat
La finalul lui 2025, Guvernul a nominalizat 22 companii de stat care vor fi restructurate înaintea celorlalte. În total, statul deține peste 1.500 de companii.
Printre cele 22 de companii care vor fi restructurate primele sunt multe din domeniul transportului feroviar: CFR Marfă, CFR Infrastructură și Societatea de Administrare Active Feroviare S.A.A.F - S.A, Societatea Telecomunicații CFR S.A și Metrorex.
CFR Marfă ar fi trebuit să fie deja lichidată și înlocuită cu o altă companie a Ministerului Transporturilor, denumită Carpatica Feroviar, din decembrie 2025.
Oana Gheorghiu, vicepremier din 30 octombrie 2025, spune la Interviurile one2one că, deocamdată, transformarea CFR Marfă nu s-a încheiat.
„Este în curs (transformarea CFR Marfă - n.r), nu a pornit efectiv”, a explicat viceprim-ministrul României stadiul înființării companiei Carpatica Feroviar.
Oana Gheorghiu mai spune că marii datornici la stat nu și-au achitat încă nici datoriile istorice la Fisc.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) preciza la finalul lunii octombrie, într-un răspuns transmis Europei Libere, că 249 de companii de stat datorau statului peste 9,4 miliarde de lei.
„Din câte știu nu, dar probabil că va intra totul în acest proces de analiză și de reformare a acestor companii”, a răspuns Gheorghiu întrebată dacă datornicii au plătit datoriile către ANAF la finalul anului trecut.
Agenția de Administrare Fiscală le-a transmis datornicilor o somație la începutul lunii noiembrie 2025, prin care îi avertiza:
„Informăm companiile de stat asupra faptului că neachitarea până la sfârșitul lunii noiembrie 2025 a obligațiilor fiscale restante va determina ANAF să întreprindă demersurile necesare prevăzute de lege, în vederea recuperării acestora, inclusiv demararea sau continuarea, după caz, a măsurilor de executare silită.”
La one2one, Oana Gheorghiu a explicat și care este stadiul în care se află numirile la conducerea companiilor de stat.
„Avem două mari jaloane în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență – n.r.), pe de o parte, închiderea interimatelor în consiliile de administraţie ale companiilor de stat. Asta este un jalon, 31 martie, la care se lucrează intens. Aici e nevoie de munca ministerelor, pentru că ministerele sunt cele care declanşează procedurile de selecţie a membrilor consiliilor de administraţie împreună cu AMEPIP şi suntem în acest proces, susţinem cu tot ce putem şi monitorizăm procesul”, a detaliat Oana Gheorghiu.
Ea a mai spus și că, până la finalul PNRR, în august, Guvernul speră să aibă planurile de restructurare măcar pentru trei mari companii din cele 22 selectate să fie reformate.
Noua carte de identitate va avea mai multe utilități
Fondurile primite de România de la Uniunea Europeană prin PNRR permit acordarea cărților noi de identitate pentru cel puțin trei milioane de cetățeni. Este vorba despre un cost de aproape 130 de milioane de euro.
Până acum, aproape 1,2 milioane de români au primit cărți de identitate electronice fără a achita costul de peste 70 de lei. Documentul conține și semnătură electronică.
Însă, pe fața noii cărți de identitate nu mai este scris domiciliul. De la eliberarea acestui tip de cărți de identitate, mai mulți cetățeni s-au confruntat cu obligația de a dovedi la ghișee, cu un act fizic, locul domiciliului.
Adresa deținătorului se află printre informațiile conținute în memoria atașată cărții de identitate, însă nu toate autoritățile și-au cumpărat cititoare de carduri. Pentru a suplini această deficiență, Ministerul Afacerilor Interne a pus la dispoziția autorităților și cetățenilor, gratuit, o aplicație: RO CEI Reader.
La one2one, vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că în acest proces există un blocaj, dar angajații sunt instruiți în această perioadă cum să folosească noul document electronic.
„Cartea de identitate va fi folosită în toate instituțiile publice pentru că statul nu se poate sabota pe el însuși și asta vom face. Sunt multe primării care spun că n-au bugete, că-s probleme în a-și achiziționa aparatura necesară. Lucrul acesta se va rezolv cât curând pentru că avem și o obligație asumată și este și un progres extraordinar pe care îl putem face prin digitalizare”.
Gheorghiu a mai anunțat că, până la finalul anului, noua carte de identitate electronică va avea mai multe funcțiuni. Între altele, va fi card de sănătate și portofoliu pentru diplomele de studiu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
