România a încheiat anul 2025 cu un PIB de aproape 1.909 miliarde de lei (375 de miliarde de euro).
Statul a avut venituri de aproape 662,7 miliarde de lei (cu 15,3% mai mari ca în 2024) și cheltuieli de 808,7 de miliarde (cu 11,2% mai mari ca în 2024).
De unde au venit cei mai mulți bani la buget?
Veniturile bugetului general consolidat realizate la 31 decembrie 2025 se bazează în principal pe impozitarea muncii și a consumului.
Contribuțiile de asigurări sociale însumează aproximativ 208,5 miliarde lei – 31,4% din veniturile totale.
Impozitele pe bunuri și servicii au avut o contribuție aproximativ egală – 203,7 de miliarde – din care:
- TVA: 133,3 de miliarde de lei;
- accizele, cu încasări de circa 48,3 miliarde lei.
Veniturile nefiscale au totalizat aproximativ 53,8 miliarde lei, iar sumele primite de la Uniunea Europeană și din alte surse externe au fost de circa 39,7 miliarde lei, cu 72,6% mai mult decât în 2024.
Față de 2024, veniturile statului au crescut la aproape toate categoriile bugetare.
Au scăzut la doi indicatori:
- alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital (cu 11%, aproximativ 630 de milioane de lei mai puțin);
- alte impozite și taxe pe bunuri și servicii (cu 13% mai puțin, în cifre absolute: 1,758 miliarde de lei).
Pe ce a cheltuit statul banii?
Cheltuielile bugetului general consolidat au fost dominate de plățile cu caracter permanent: salarii, pensii, asistență socială, dobânzi.
Cea mai mare parte a bugetului a mers către cheltuielile cu asistența socială - 31% din cheltuielile totale (13% din PIB). În cifre absolute, înseamnă 250,8 miliarde de lei, în creștere cu 12% față de 2024.
Pe locul doi după valoare sunt cheltuielile de personal, care au fost anul trecut de aproximativ 167,7 miliarde lei (20,7% din cheltuielile totale, și 8,78% din PIB) - cu 1,9% mai mari ca în 2024.
O creștere spectaculoasă față de 2024 au înregistrat cheltuilelile cu dobânzile – au însumat aproximativ 50,5 miliarde lei, cu 39,2% mai mari decât în 2024.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de aproximativ 100,6 miliarde lei, iar subvențiile s-au situat la nivelul de 12,5 miliarde lei, mai mici cu 26,6% decât în 2024.
Când a tras linie, la final de 2025, statul român a ieșit pe minus cu peste 146 de miliarde de lei, respectiv 7,65%. De unde a luat diferența? Din împrumuturi. Iar cifele bat record după record.
Mai mult de 20% din datoria externă a României trebuie plătită în următoarele 12 luni
Pe 18 iulie 2025, Ministerul Finanțelor anunța că România a făcut una dintre cele mai importante operațiuni financiare din ultimii ani pe piețele internaționale.
În urma emisiunii de euroobligațiuni din 9 iulie 2025, Ministerul Finanțelor a atras, prin împrumut de pe piețele externe, o sumă totală de 4,7 miliarde de euro.
Era a treia astfel de tranzacție realizată în 2025, iar suma totală era cea mai mare atrasă din an.
În primele 11 luni din 2025, România a împrumutat cea mai mare sumă din istorie - 24 de miliarde de euro.
În noiembrie, datoria externă a României ajunsese la peste 227,5 miliarde de euro.
Datoria externă pe termen lung este componenta principală - 178,5 miliarde de euro - și include împrumuturi cu scadență mai mare de un an, contractate de stat, bănci și sectorul privat.
Datoria publică guvernamentală
Din ce e formată:
● datoria administrației centrale (Guvern, Trezorerie);
● datoria administrațiilor locale (consilii județene, primării);
● datoria entităților publice garantată de stat.
După creditor (cine împrumută statul):
● datorie internă - bănci comerciale; fonduri de pensii; populație (titluri de stat pentru persoane fizice); BNR (indirect, prin piață);
● datorie externă - investitori străini; instituții financiare internaționale (UE, BEI, BM, FMI); guverne străine (împrumuturi bilaterale).
După maturitate (termen):
● datorie pe termen scurt - scadență sub 1 an;
● datorie pe termen mediu - 1–5 ani.
● datorie pe termen lung - peste 5 ani;
Din datoria pe termen lung, datoria publică externă directă se ridică la 124,5 miliarde euro și reprezintă împrumuturile contractate direct de statul român, inclusiv prin emisiuni de obligațiuni pe piețele internaționale, împrumuturi de la instituții financiare internaționale, credite bilaterale.
În plus, statul a garantat împrumuturi externe contractate de alte entități (de regulă companii sau instituții publice), care înseamnă alte aproximativ 18,4 miliarde euro.
Deși nu este datorie directă, ea poate deveni obligație bugetară în cazul neplății de către debitori.
Datoria externă pe termen scurt, adică cu scadență sub un an, este de aproape 49 miliarde de euro.
În primele 11 luni din 2025, România a avut de plată: aproape 57 de miliarde de euro – datoria pe termen scurt; și 21 de miliarde de euro – datoria pe termen lung.
Guvernul Ciolacu responsabil pentru aproape o cincime din datoria externă
„Păi vă spun eu – de la guvernarea domnului Cîţu, fiindcă atunci când a guvernat PSD, acea ciumă roşie a lăsat datoria publică la 36%”, spunea Marcel Ciolacu, pe 8 mai 2025, pe atunci premier al României, întrebat de ce România are o datorie externă atât de mare.
„A venit domnul Cîţu care a făcut împrumuturi de 200 de miliarde de lei. Repet, 200 de miliarde de lei”, a afirmat Marcel Ciolacu.
Numai că Florin Cîțu a fost prim-ministru al României între 23 decembrie 2020 și 25 noiembrie 2021.
Conform datelor de la Banca Națională a României, în decembrie 2020, datoria externă totală a României era de aproape 132 miliarde de euro, iar la sfârșitul lui noiembrie 2021 – de 139,2 miliarde de euro.
Ceea ce înseamnă că, în lunile în care Florin Cîțu a fost premier, România s-a împrumutat 7,2 miliarde de euro (aproape 36 miliarde de lei).
În schimb, guvernele conduse de Marcel Ciolacu (iunie 2023 - mai 2025) au împrumutat 44,4 miliarde de euro, adică peste 222 miliarde de lei.
„2021 este singura guvernare care a redus împrumuturile”, spune fostul premier Florin Cîțu, pentru Europa Liberă. „Am scăzut deficitul bugetar fără să beneficiem de ajutor din taxe și am avut și creștere economică de 6%”, mai adaugă el.
Marcel Ciolacu nu a răspuns la întrebările Europa Liberă.
Cum a evoluat datoria externă a României din 2008 până în 2025
În ianuarie 2008, România avea o datorie externă totală de 58 de miliarde de euro.
38 de miliarde dintre ei erau datorie pe termen lung.
În 17 ani, datoria externă a crescut de aproape patru ori, dar ritmul a fost diferit:
- în timpul crizei economice 2008-2010, datoria publică totală a României a crescut cu peste 10 miliarde de euro anual;
- în 2011 și 2012, ritmul de împrumut a scăzut;
- între 2013 și 2015, datoria externă a scăzut în fiecare an;
- ritmul de creștere a fost reluat în 2016, iar împrumurile statului au crescut de la an la an;
- o creștere bruscă a fost în 2023, când statul s-a împrumutat aproape 22 de miliarde de euro, de 2,6 ori mai mult decât în 2022;
- în primele 11 luni din 2025 s-a înregistrat un nou record: plus 24 de miliarde de euro la datoria externă.
Dacă analizăm cine a condus România în toți acești ani și cum s-au descurcat guvernele, cei mai mulți bani i-au împrumutat executivele condus de Marcel Ciolacu: aproape 44,4 de miliarde de euro.
Este urmat de guvernele conduse de Emil Boc (decembrie 2008 - februarie 2012), cu 28,4 miliarde de euro, și Nicolae Ciucă (decembrie 2021 - iunie 2023), cu 20,6 miliarde de euro.
Guvernele conduse de Victor Ponta (mai 2012 - noiembrie 2015) sunt singurele în ultimii 17 ani care au reușit să scadă datoria publică timp de trei ani, iar guvernul condus de Dacian Cioloș a luat cel mai mic împrumut: 2,5 miliarde de euro.
De ce se împrumută statul
„Dacă anul viitor România n-ar mai lua niciun fel de împrumut, nu îşi poate plăti niciun salariu. Atât de serioasă este situația”, declara premierul Ilie Bolojan pe 25 octombrie la Digi24.
România cheltuie de ani de zile mult mai mult decât câștigă.
Președintele Nicușor Dan a descris situația folosind o analogie: „De ani de zile plătim o pizza medie și mâncăm o pizza mare. Diferența trebuie plătită de cineva”, a explicat el, în iunie 2025.
Premierul Bolojan a folosit, în aceeași declarație la Digi24, altă analogie: valoarea împrumuturilor statului e exact cât costă salariile din sectorul public.
„Creditele pe care le ia România într-un an sunt de 30 de miliarde de euro, adică 150 de miliarde de lei. Atât este şi valoarea tuturor salariilor din sectorul public. Deci dacă în anul viitor, să spunem, România n-ar mai lua niciun fel de împrumut în cursul lui 2026, nu îşi poate plăti niciun salariu. Atât de serioasă este situaţia”, a spus Bolojan.
Împrumuturile statului acoperă, de fapt, deficitul bugetar - cu cât statul cheltuie mai mult decât câștigă. Din banii luați de pe piețele financiare sunt plătite pensii, salarii, cheltuieli curente, sunt refinanțate alte datorii etc.
Iar ce încearcă acum guvernul, de mai bine de câteva luni, dar fără consens în discuțiile din Coaliție, este să scadă cheltuielile statului cu aparatul administrativ - o reformă a statului.
Primele măsuri luate de guvernul Bolojan de reducere a cheltuielilor au produs deja efecte, dar insuficiente pentru a echilibra bugetul.
Salariile au crescut în economie, au scăzut la stat
Salariul net pe economie era de 5.615 lei pe 30 noiembrie 2025, în creștere cu 5,4% față de ianuarie anul trecut.
Cele mai mari creșteri procentuale au fost la angajații din industria tutunului, aproape 25%, adică de la 8.111 lei salariul mediu net la 10.124 lei, precum și la cei din industria de fabricare de mașini și utilaje, unde leafa a crescut cu aproape 20%: de la 5.798 de lei la 6.940 de lei salariul mediu net.
Cele mai mari câștiguri salariale sunt în continuare în IT. În noiembrie 2025, venitul mediu net al angajaților din acest domeniu s-a apropiat de 13.000 de lei – în creștere cu 13% față de începutul anului trecut. Și angajații din industria extractivă, informații și comunicare, precum și cei care fac activități de editare au salarii nete de peste 10.000 de lei, conform datelor de la INSSE.
În sistemul bugetar, salariile au scăzut. Motivul: pachetul legislativ aprobat în iulie de Guvernul Bolojan care a limitat sporurile din sectorul public.
Cel mai mult au pierdut angajații din administrația publică și apărare, unde salariile medii nete au scăzut cu 2,6% în noiembrie față de ianuarie 2025 – ceea ce înseamnă în cifre absolute o scădere de la 7.160 de lei la 6.973 de lei.
Salariații din învățământ au pierdut și ei bani la salarii, dar mult mai puțin - în medie sub un procent. În sănătate și asistență socială, veniturile medii nete au scăzut în 11 luni din 2025 cu 1,1%.
Cu peste 30.000 de bugetari mai puțin
Pe 30 noiembrie 2025, numărul de bugetari ajunsese la un nivel nemaiatins din septembrie 2023: erau angajate în sistemul de stat 1.280.562 de persoane. Față de ianuarie 2025, cifra este cu aproape 32.000 mai mică. Datele provin de la Institutul Național de Statistică (INSSE).
Cele mai multe posturi au dispărut de la Ministerul Educației - peste 14.000, urmate de Apărare – 5.500 și administrațiile executive locale – 3.940 de posturi.
Peste 63% dintre posturile ocupate la sfârșitul lui noiembrie 2025 erau în administrația publică centrală: 815.556. Dintre aceștia, 600.581 lucrau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat. Cei mai mulți salariați la stat sunt la:
- Ministerul Educației – 293.788;
- Ministerul Afacerilor Interne – 124.860;
- Ministerul Apărării Naționale – 75.585;
- Ministerul Finanțelor – 23.881;
- Ministerul Sănătății – 18.265.
În administrațiile locale lucrează 280.000 de oameni.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
