Propunerea a fost făcută joi, în prima zi a summitului de la Praga, de Charles Michel, președintele Consiliului European, scrie Radio Europa Liberă Moldova.
După Moldova, următoarea gazdă va fi Spania, iar apoi Marea Britanie, variind astfel lista organizatorilor cu o țară membră a UE și una din afara ei.
Charles Michel nu a precizat joi când anume ar urma să aibă loc următoarele reuniuni, dar Maia Sandu a spus că summitul din Moldova va avea loc în primăvara anului următor.
În timpul summitului, Maia Sandu a fost intervievată de Washington Post care a redat, astfel, portretul unui om de o simplitate nefirească, permanent raportată la sărăcia micuțului popor pe care-l conduce, care nu cheltuiește bani publici pe întreținere și care are un salariu sub 1.000 de euro, fără a considera că face vreun sacrificiu astfel.
Summitul de la Praga, o rampă favorabilă Republicii Moldova
Liderii din toate țările europene, în afară de Belarus și Rusia, s-au reunit la Praga, pe 6 octombrie, pentru a discuta o serie de probleme legate de situația securității de pe continent, războiul din Ucraina fiind tema de bază.
Întâlnirea de la Praga are loc odată cu lansarea Comunității Politice Europene (EPC), o idee promovată pentru prima dată de președintele francez Emmanuel Macron, în luna mai a acestui an.
Vineri, 7 octombrie, capitala cehă găzduiește și un summit informal al UE, unde liderii celor 27 de state membre vor vorbi despre sancțiunile acordate Rusiei, criza energetică și despre ceea ce va fi probabil o iarnă grea în acest an.
Sandu a apărut joi seară la o conferință de presă susținută la Castelul din Praga, alături de președintele francez Emmanuel Macron, și de premierul țării-gazdă a primului summit CPE, Petr Fiala.
În declarația făcută în engleză, Maia Sandu a spus că Moldova, vecin estic și mai recent țară candidată la aderare la UE, se bucură să găzduiască la Chișinău următorul summit al CPE. „A face Europa mai puternică și mai rezistentă este un efort pe termen lung”, a mai spus Sandu. Țările europene, a spus ea, „pot ajunge la pace numai împreună” și sunt „unite” în sprijinul pe care-l acordă Ucrainei invadate pentru integritatea ei teritorială.
„Propunerea de a găzdui reuniunea celor 44 lideri ai statelor și regiunilor din Europa în țara noastră accentuează sprijinul univoc al partenerilor noștri pentru parcursul și viitorul european al Moldovei”, a mai spus Sandu.
La summitul de la Praga au participat 44 de șefi de stat sau de guvern, peste o mie de ziariști, iar imaginile au fost transmise în toate țările lumii.
În aceeași zi în care Charles Michel a făcut anunțul privitor la viitorul summit, prestigiosul cotidian The Washington Post i-a luat un interviu Maiei Sandu, căreia i-a făcut portretul unui lider aflat într-o misiune dificilă, dar definit de onestitate, primul astfel de președinte ales democratic de Republica Moldova de la eliberarea țării de sub tutela Uniunii Sovietice.
„Maia Sandu este o femeie aflată într-o misiune democratică într-un cartier sfâșiat de război — primul președinte cinstit pe care l-a ales Moldova de când s-a despărțit de Rusia în 1991”, scrie The Washington Post.
„După ce o serie de oligarhi pro-ruși s-au îmbogățit în detrimentul acestui mic fost stat sovietic Sandu, o fostă angajată a Băncii Mondiale și ministru al Educației în vârstă de 50 de ani, și-a înființat propriul partid politic în 2016 pentru a lupta împotriva corupției. A fost numită prim-ministru în 2019 și aleasă președinte în 2020. Acum, în loc să se concentreze pe deplin pe reformele justiției penale, ea traversează valurile de șoc ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei vecine și impactul reducerilor rusești privind vânzările de gaze către Europa” - este portretul de context pe care Lally Weymouth i-l face Maiei Sandu, după ce s-a întâlnit cu ea în birourile prezidențiale din Chișinău.
Maia Sandu: Ucraina luptă pentru lumea liberă și, de asemenea, ne apără
Întrebată cum vede războiul care are loc peste graniță, în Ucraina, Maia Sandu a spus nu doar că a condamnat încă din prima zi agresiunea rusă împotriva Ucrainei, de neconceput în urmă cu un an, dar că „Ucraina luptă pentru lumea liberă și, de asemenea, ne apără.”
Cât privește acțiunile președintelui rus, Vladimir Putin, recrutarea a sute de mii de oameni fără pregătire militară pentru a-i trimite să lupte într-un război care nu le aparține, amenințările nucleare, Maia Sandu spune că „războiul a creat multă durere pentru Ucraina, dar și Moldova a fost afectată semnificativ. Analiza noastră arată că riscul ca Rusia să folosească arme nucleare este mic, dar nu trebuie exclus.”
Pe de altă parte, războiul, spune ea, a provocat criza energetică care afectează Moldova.
„Din cauza acestui război, avem o inflație mare și astăzi moldovenii plătesc un preț pentru gaz de șapte ori mai mare decât anul trecut. De asemenea, plătim un preț mai mare pentru electricitate. Moldova nu este o țară bogată, ceea ce înseamnă că în bugetele oamenilor, ponderea cheltuielilor cu energie și alimente este foarte mare.”
Din cauza războiului din Ucraina, ar trebui să investim mai mult în sectorul nostru de apărare
Pe de altă parte, atrage atenția liderul moldovean, propaganda rusă a încercat să inducă în eroare oamenii din Moldova, acreditând ideea că „neutru înseamnă că nu ar trebui să ai un sector de apărare sau să nu investești în sectorul tău de apărare, ceea ce nu este adevărat.”
„În constituție scrie că suntem o țară neutră. În același timp, se spune că țara ar trebui să aibă o armată și armata să poată apăra țara. Așa că spunem că, din cauza războiului din Ucraina, ar trebui să fim mai preocupați de securitatea noastră și ar trebui să investim mai mult decât am investit în trecut în sectorul nostru de apărare.”
Locuiește într-un apartament unde-și plătește singură cheltuielile dintr-un salariu sub 1.000 de euro pe lună
Întrebată care este cel mai important lucru pentru ea, „personal”, Maia Sandu a spus că „șansa noastră de a supraviețui ca democrație - iar democrația este foarte importantă pentru noi – să ne integrăm în Uniunea Europeană. Vrem să rămânem parte a lumii libere (...) Pentru noi, integrarea în UE este foarte importantă. Acesta este probabil singura modalitate prin care putem salva și consolida democrația în această regiune dificilă.”
Maia Sandu a refuzat că locuiască în vila în care a stat predecesorul ei, Igor Dodon, ca să nu cheltuiască „banii oamenilor pe consumul meu de energie”, motiv pentru care stă într-un apartament unde-și plătește singură cheltuielile, inclusiv energia electrică și are un salariu sub 1.000 de euro pe lună.
Cu toate acestea, consideră că nu face un sacrificiu, nu pe măsura celui despre care spune că-l fac miniștrii cabinetului moldovean, care au lăsat locuri de muncă plătite și de zece ori mai mult pentru a-și sluji poporul, pentru că au înțeles că „trebuie să trecem prin asta pentru că trebuie să schimbăm situația.”
Inclusiv propria sa alegere a fost să plece din țară sau să încerce să schimbe lucrurile.
„Alegerea a fost să plec fie din țară, fie să încerc să schimb lucrurile. Nu am plănuit niciodată să devin politician, dar văzând atât de mulți oameni corupți în politică și [văzând] corupția pătrunzând în instituțiile statului, nu a existat niciun viitor pentru această țară (...). Am simțit că era de datoria mea să încerc. Iubesc această țară.”