Șeful statului a decis, în 29 decembrie 2018 în cadrul CSAT, să prelungească mandatul generalului Nicolae Ciucă în fruntea Statului Major dar Ministerul Apărării a anulat în instanță, în luna ianuarie, decretul prezidențial.
Potrivit minutei, instanța a obligat Ministerul Apărării la plata sumei de 900 de lei reprezentând cheltuieli de judecată. Decizia a fost dată de judecatorul Silviu Gabriel Barbu si nu este definitiva.
Conflictul dintre Guvern și Președinție datează de la finalul anului, când noul, pe-atunci, ministru al Apărării, Gabriel Leș, a anunțat că nu dorește prelungirea mandatului generalului Ciucă, care urma să expire la sfârșitul anului. Potrivit opiniei unor surse din Armată, astfel s-a încălcat o cutumă, în condițiile în care schimbarea comenzii operaționale la SMG se anunță cu șase luni înainte, iar cel care urmează să preia conducerea trebuie pregătit.
Ministrul Leș l-a propus ca șef al SMG pe actualul reprezentant al României la NATO, Dumitru Scarlat, care este general-locotenent. Normele spun că șeful SMG trebuie să fie cel puțin egal în grad cu cei care se află în subordinea sa și să fie șef al unei arme sau locțiitor. Dumitru Scarlat nu îndeplinea aceste criterii, iar propunerea ministrului Leș de a-l avansa în grad și de a-l numi în același timp ca șef al SMG nu a fost acceptată de președintele Iohannis. În aceste condiții, nici decretul șefului statului, de prelungire a mandatului generalului cu patru stele Nicolae Ciucă, nu a fost contrasemnat de primul ministru, Viorica Dăncilă. Astfel s-a ajuns la contenciosul administrativ.
Potrivit Constituției, președintele țării este și șeful Armatei, fiind implicat în procedura de numire a șefului SMG, care arată că ministrul Apărării propune persoana, premierul avizează propunerea, iar decretul și decizia finală îi aparțin șefului statului.
Într-o declarație pentru Europa Liberă, generalul Constantin Degeratu, fost șef al Statului Major General al Armatei, susținea că „România își pierde credibilitatea în fața aliaților din NATO”.
