Linkuri accesibilitate

VIDEO. BNR, cu aurul la vedere


Cele patru lingouri și colecția de monede cântăresc 53 de kilograme și valorează 2 milioane de euro

În plină controversă legată de repatrierea rezervei de aur a României, Banca Națională a făcut un gest cât o declarație: a invitat cetățeanul de rând să îi treacă pragul și să vadă cu ochii proprii „micul” Tezaur, aflat în muzeul băncii, care valorează peste 2 milioane de euro.

„Ce înseamnă aur pur?”, o întreabă necontenit un puști de 5-6 ani pe ghida care tocmai reușise să înghesuie un grup pestriț, format din oameni de toate vârstele, într-o încăpere mică, bine securizată și flancată de doi jandarmi înarmați la ușă.

Femeia se străduiește să îi descrie, pe înțelesul lui, diferența dintre un aliaj și o materie primă pură, însă copilul nu pare foarte convins de explicație și cercetează scrupulos cu privirea lingourile de care îl separă geamul gros, gata să declanșeze alarama la cea mai mică atingere.

Aurul de la BNR
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:02:09 0:00

În mijlocul camerei Micului Tezaur se află patru lingouri de aur, trei mari, care cântăresc între 10 și 12 kilograme fiecare, și unul mai mic, elvețian, despre care se spune că are aurul cel mai pur – cu un grad de peste 999 la mie, după cum indică marcajul.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care și-a făcut apariția la un moment dat printre oameni, nu s-a sfiit să spună anecdote despre aur. „Noi avem o glumă aici, că acela care poate ridica un astfel de lingou (care cântărește cel mai mult, n.r.), poate pleca acasă cu el. Și a fost cineva care a reușit și de atunci am schimbat regula”, a spus Isărescu părăsind pentru o clipă haina distantă a bancherului care rezistă de 30 de ani în fruntea Băncii Centrale.

Guvernatorul Mugur Isărescu stă de vorbă cu vizitatorii Muzeului BNR
Guvernatorul Mugur Isărescu stă de vorbă cu vizitatorii Muzeului BNR

Cele trei lingouri mari valorează peste un milion de euro, iar în total – lingourile și colecția de monede – aflate în „micul” Tezaur din muzeu, care cântăresc împreună 53 de kilograme, sunt estimate la peste două milioane de euro.

Lingourile de aur din Tezaurul României au proveniențe diferite: România, Statele Unite ale Americii și Elveția. Mai este vorba și despre aur cumpărat de la fosta URSS, după cum se poate observa din marcajul de pe lingou. Tezaurul însă mai cuprinde, pe lângă lingouri, și monede și bijuterii.

Potrivit datelor BNR, România se află pe locul 35 în lume din punct de vedere al rezervei sale de aur (103,7 tone), cantitate menținută constantă de peste un deceniu.

Lingou de aur de 12,3 kilograme, aflat în „micul” Tezaur din Muzeul BNR
Lingou de aur de 12,3 kilograme, aflat în „micul” Tezaur din Muzeul BNR

În prezent, circa 60% din rezerva internațională de aur este menținută în custodie la Banca Angliei, însă, potrivit unui proiect de lege inițiat de liderul PSD Liviu Dragnea și de senatorul Șerban Nicolae, aurul depozitat în afara țării ar urma să fie repatriat.

Deși inițial era prevăzut ca BNR să păstreze maximum 5% din rezerva de aur în afara țării „exclusiv în scopul obținerii de venituri”, propunerea a fost modificată în sensul aducerii întregii cantități în România și este la un pas să fie adoptată de Camera Deputaților, care este for decizional. BNR a emis deja un aviz în această privință, care nu este obligatoriu, în care a explicat de ce se opune acestui proiect.

„Suntem cu toții fascinați de aur, indiferent de vârstă sau de țară, iar ideea noastră de a realiza acest mic tezaur a venit în întâmpinarea acestei curiozități a vizitatorilor noștri”, ne-a explicat Ruxandra Onofrei, expert în cadrul Muzeului Băncii Naționale.

Pentru prima dată, BNR și-a deschis porțile cu ocazia unei aniversări. În urmă cu 139 de ani, chiar pe 17 aprilie, era emis decretul de înființare al Băncii Naționale.

Instituția este a 16-a din lume, în ordinea înființării, din cele aproape 200 de bănci centrale din lume. BNR se mândrește că a fost deschisă chiar înaintea băncilor centrale din Japonia, Italia și Elveția.

Sala de Marmură
Sala de Marmură

„Din câte știu eu, este pentru prima dată când este organizat un astfel de eveniment (cu ocazia aniversării unui număr de ani de la înființare, n.r.). Am mai avut și altele, în alți ani, dar cu ocazia Nopții Muzeelor sau cu ocazia găzduirii Cumințeniei Pământului, a lui Brâncuși”, spune Ruxandra Onofrei, precizând că Muzeul BNR poate fi vizitat oricând în timpul anului, după trimiterea unei solicitări în acest sens.

Pe lângă expoziția legată de istoria leului și micul Tezaur, vizitatorii au putut urca și la etajul unu, acolo unde se află biroul Guvernatorului – intitulat astfel deşi a aparţinut fondatorului BNR, Eugeniu Carada, care nu a ocupat însă și funcția de guvernator al Băncii Centrale – dar și vechea sală a Consiliului de Administrație. În mod obișnuit aceste încăperi sunt folosite doar la ocazii speciale.

Vechiul birou al Guvernatorului
Vechiul birou al Guvernatorului

Sala bogat decorată, în care aveau loc întâlnirile Consiliului de Administrație odinioară, păstrează draperiile cu fir de aur, încă originale, cu candelabrul de bronz aurit și cu logo-ul BNR, desenat tot cu aur pe tavan. În această încăpere sunt și patru tablouri ale unor mari pictori români, parte a unei colecții mai mari de artă pe care a avut-o BNR și care, după 1947, odată cu instalarea regimului comunist, a fost mutată la Muzeul Național de Artă.

„Vedeta” este un tablou al lui Nicolae Grigorescu, intitulat „Rodica - la secerat”. Chiar dacă numele poate nu spune multe, personajul principal al tabloului se regăsește pe reversul bancnotei de 10 lei - care poartă, de altfel, chipul lui Grigorescu. În afară de tabloul lui Grigorescu, doar alte trei – „Marină”, de Eugeniu Voinescu, „Mercur” (zeul roman al comerţului) şi „Prometeu”, ale lui G.D. Mirea – au reușit să rămână în clădirea BNR.

„Cele patru tablouri care au rămas în sala respectivă au rămas datorită unui truc: când a venit o comisie să le mute și pe acestea, li s-a spus că tablourile de acolo sunt fresce, adică au fost pictate direct pe perete și nu pot fi mutate. Și, în felul acesta, am rămas cu cele patru superbe opere de artă”, ne-a mai povestit Ruxandra Onofrei.

Palatul Vechi al BNR din strada Lipscani a fost astfel timp de o zi, un furnicar de oameni. Vizitatori de toate vârstele au putut să parcurgă, vreme de o jumătate de oră, istoria de 139 de ani a Băncii Naționale și au putut sta în prejma unei mici „comori” de peste 2 milioane de euro. Dar pentru acest lucru, au stat la coadă câteva zeci de minute.

Multimedia

Ce cred parlamentarii români despre diurna șefului AEP?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:19 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG