CEO-ul companiei americane Meta, Mark Zuckerberg, spune că, prin decizia anunțată pe 7 ianuarie, apără libertatea cuvântului și dă utilizatorilor, nu experților, dreptul de a decide ce este și ce nu este minciună sau îndemnare la ură.
Criticii acestei decizii cred însă că e vorba de o plecăciune făcută președintelui ales al SUA, Donald Trump, și altor actori importanți din lumea politicii și afacerilor, care preferă „adevărurile alternative”, cum numesc ei dezinformarea.
Laureată Nobel: O decizie „complet greșită”
Jurnalista Maria Ressa, laureată filipineză a Premiului Nobel, a avertizat miercuri, într-un interviu acordat AFP, că vor urma „vremuri extrem de periculoase” după ce gigantul social media Meta a pus capăt programului său american de verificare a informațiilor pe Facebook și Instagram.
Ressa și site-ul de știri Rappler, pe care l-a co-fondat, au petrecut ani de zile luptând împotriva dezinformării online, în timp ce se confruntau cu procese intentate de fostul președinte filipinez Rodrigo Duterte, al cărui „război împotriva drogurilor” a ucis mii de oameni.
Laureata Premiului Nobel pentru Pace în 2021 a mai declarat că decizia șefului Meta prevestește „vremuri extrem de periculoase” pentru jurnalism, democrație și utilizatorii rețelelor sociale.
„Mark Zuckerberg spune că este o problemă de libertate de exprimare - este complet greșit”, a declarat Ressa pentru AFP, în interviul care a avut loc în redacția Rappler din Manila.
„Doar dacă urmărești numai profitul poți pretinde asta; doar dacă vrei putere și bani poți pretinde asta. Este vorba despre siguranță”, a mai spus ea.
Experții în fact checking, loviți în plin
Directoarea rețelei International Fact-Checking Network (IFCN), Angie Holan, și-a exprimat îngrijorarea că această decizie va avea un impact negativ asupra utilizatorilor de social media care caută informații exacte și fiabile pentru a lua decizii - în cunoștință de cauză - în viața lor de zi cu zi și în interacțiunile cu ceilalți.
Holan a respins declarația Meta că schimbarea vine pentru că experții cooptați de ea până acum au fost ei înșiși părtinitori.
„Fact-checkerii nu au fost părtinitori în activitatea lor - această acuzație vine din partea celor care consideră că ar trebui să poată exagera și minți fără replică sau contrazicere”, a declarat Holan, trimițând explicit la președintele reales al SUA Donald Trump și la apropiații lui.
Dar decizia Meta a provocat și aplauze, anume din partea șefilor rețelei X, care după ce a fost cumpărată de miliardarul american Elon Musk, un aliat al lui Trump, a renunțat ea însăși, prima, la verificarea faptelor.
Șefa X, Linda Yaccarino, a calificat drept „foarte interesantă” decizia Meta.
Vorbind la expoziția de tehnologie CES de la Las Vegas, marți, i-a spus lui Mark Zuckerberg „bun venit la petrecere”.
Rezerve față de „notele comunitare”
Anunțând renunțarea la fact checking cu experți din afara companiei, Meta a promis că va avea grijă de corectitudinea conținutului prin sistemul de „note comunitare”, așa cum face deja X.
Acest sistem este însă criticat, dacă nu chiar luat în derâdere de cunoscători. Studiile au arătat că sistemul X nu a reușit să contracareze afirmațiile false și înșelătoare - inclusiv în legătură cu alegerile prezidențiale din SUA, din noiembrie anul trecut.
Un studiu realizat în octombrie de Center for Countering Digital Hate (Centrul pentru combaterea urii digitale, CCDH) a constatat că 74% dintre postările cu note comunitare corecte nu erau afișate utilizatorilor, în timp ce sute de postări înșelătoare din eșantionul studiului, care nu afișau notele comunitare disponibile, au adunat peste două miliarde de vizualizări.
Ca răspuns la anunțul făcut de Meta, directorul executiv al CCDH, Imran Ahmed, a declarat că „prin abandonarea programului său de verificare a faptelor în favoarea unui sistem discreditat de note comunitare, Meta turboalimentează răspândirea minciunilor online necontestate, agravând răspândirea urii și creând mai multe riscuri pentru comunitățile noastre, pentru democrație, sănătate publică și siguranța copiilor noștri”.
Într-un video publicat după anunțarea schimbării, Mark Zuckerberg a spus deschis că decizia a fost luată inclusiv în lumina unor evenimente politice recente din SUA, adică a realegerii președintelui Donald Trump.
Presa internațională a observat că, după ce l-a interzis pe Trump pe Facebook pentru minciunile promovate când nu mai era la putere, compania lui Zuckerberg face de câteva luni eforturi evidente de a-i reintra în grații, inclusiv prin finanțări electorale și promovarea oamenilor președintelui reales în board-ul Meta.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
