Încrederea românilor în diferite state și organisme internaționale are impact în rezultatul alegerilor. În campanie, mesajele și comportamentul politicienilor s-au adaptat la ce cred alegătorii.
Înainte de începerea campaniei electorale, nivelul de încredere al românilor în Federația Rusă era la 11%, în creștere față de 2022, dar aproape la jumătate față de precedentele alegeri prezidențiale, arată un studiu realizat de profesorul Dan Sultănescu, coordonatorul Centrului pentru Participare Civică și Democrație din cadrul SNSPA.
Instuția la care lucrează a monitorizat, în ultimii ani, relevanța și impactul propagandei ruse.
La momentul atacului asupra Ucrainei, încrederea în Rusia ajunsese la minimul ultimilor 20 de ani – 6 procente. Înainte de precedentele alegeri, se situa la 20%.
În fiecare dintre aceste momente, românii au avut alte state sau instituții cărora le-au acordat mai mult credit, lucru care se întâmplă și în prezent.
Cel mai mare nivel de încredere, în august 2024, înainte de începerea campaniei, era în NATO – la 65%, urmau UE și Germania, cu 60%, Statele Unite și UK, cu 54% și Franța, cu 52%.
La coada clasamentului mai era China, înainte de Rusia, cu un nivel de încredere de 20%.
„Publicul cu atitudini populiste are mai degrabă disponibilitatea de a accepta mesaje venite dinspre propaganda rusă. Asta înseamnă că publicul cumva prorus este mai degrabă dispus să voteze AUR. Invers nu este neapărat valabil, adică publicul pro-AUR nu este mai degrabă dispus să voteze, să aibă încredere în Rusia. Și acest public este dominant prooccidental și cu un nivel de încredere în NATO ridicat”, explică profesorul Dan Sultănescu.
Situația se repetă întocmai și în cazul votanților SOS România, care reacționează și ei mai degrabă la mesaje populiste, deși au un nivel de încredere ridicat în Occident. Etichetarea drept proruși a adepților celor două partide ar duce la o radicalizare a acestora pe teme asupra cărora au îndoieli.
„Le alimentează, de fapt, atitudinile antioccidentale, pentru că ei au mai degrabă dubii legate de Occident, au atitudini de respingere a unor mesaje generale, pozitive venite dinspre Occident, nu neapărat mesaje prorusești explicite. Asta vedem și la mesajele pe care le monitorizăm din zona puținelor site-uri care mai au acces în România cu narative prorusești, unde în continuare nu se vorbește despre măreția modelului rusesc și mai degrabă despre nevoia de pace și nevoia de alternativă la soluțiile pe care le propun cei din din Occident”, explică Sultănescu.
Războiul din Ucraina, motorul propagandei
Principala temă a mesajelor Moscovei în România rămâne războiul din Ucraina. Mențiunile despre Rusia și Ucraina, în contextul conflictului, sunt în continuare numeroase, inclusiv în presa mainstream.
Declinările propagandistice rusești merg pe două direcții – ieșirea din război și motivele pentru care România ar trebui sau nu să susțină în continuare Ucraina. Niciuna dintre teme nu mai apare decât marginal în discursul candidaților la președinție.
„Pentru a-și proteja cumva imaginea, chiar și candidații cei mai asociați cu narative rusești transmit mesaje explicite anti-Rusia. Călin Georgescu, de exemplu, transmite de câteva săptămâni mesaje foarte dure împotriva lui Putin și a Rusiei”, explică Sultănescu.
Au existat alte teme care au favorizat regimul de la Kremlin, mai ales în contextul unor evenimente politice internaționale cu acoperire în media mainstream.
Întâlnirea BRICS din Rusia (organizație a nouă state – Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Iran, Egipt, Etiopia și Emiratele Arabe Unite – pentru investiții comune) a dat posibilitatea promovării ideii eficienței modelului economic rusesc, a faptului că Rusia continuă să prospere și are resurse să meargă mai departe în ciuda sancțiunilor impuse de Occident.
Principalele platforme de propagare a informației
Facebook rămâne platforma de social media cu cel mai mare impact în termeni sociologici. Utilizatorul de Facebook se apropie de profilul alegătorului mediu.
Verificarea impactului pe platformele sociale este realizată prin identificarea temelor repetitive pe această platformă și apoi pe stabilirea modului de propagare și evaluare a impactului pe celelalte platforme. Asta pentru că Facebook rămâne încă locul în care sunt generate cele mai multe teme de dezinformare, chiar dacă impactul narativelor este mai important în alte medii de social media.
TikTok este platforma cu cea mai mare creștere și cu un impact major în rândul tinerilor. Utilizatorii motorului chinezesc sunt cei mai dispuși să creadă atât în temele populiste, cât și în propaganda rusă. Utilizatorii TikTok sunt preponderent tineri.
„Impactul pe generații foarte tinere este similar, în sensul că populațiile foarte tinere, fără studii superioare, sunt cele mai credule și sunt cumva cele mai expuse. Nivelul de încredere în Rusia este puțin mai mare la tinerii fără studii superioare, de exemplu, decât media populației”, explică expertul.
Situația acestora se schimbă însă în câțiva ani, pe măsură ce fie termină studiile, fie devin activi social și renunță la afinitățile către regimul de la Moscova, iar încrederea în Rusia la acele categorii de vârstă revine la media generală a populației.
În privința seniorilor, încrederea lor în Rusia este semnificativ scăzută și fără șanse de a se modifica semnificativ. Explicația este legată de moștenirea istorică și de experiența directă legată de ocuparea sovietică în România sau de influența avută pe perioada regimului comunist.
Alte metode și teme de propagare a propagandei ruse
Ciprian Cucu, profesor la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, specialist în combaterea dezinformării și a propagandei face, pentru Europa Liberă, un clasament al principalelor teme ale propagandei ruse.
Principalele 5 teme ale propagandei rusești
- demonizarea Occidentului;
prof. Ciprian Cucu, expert în dezinformare. - doar prin noi înșine;
- Putin/Rusia nu e izolat(ă);
- România trebuie să aibă relații bune cu toată lumea, inclusiv cu un stat agresor;
- lumea multipolară.
Sursa: lect. univ. Ciprian Cucu, Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia.
În ultima vreme, cele mai multe dintre aceste teme au fost vehiculate pe TikTok, pe zeci de conturi neasumate. Unele dintre conturi au zeci sau sute de mii de urmăritori și propagă informație proprie sau preluată de la alții.
Altele acoperă și teme de interes pentru Republica Moldova. Pichaku.picaku este un astfel de cont, care a strâns deja peste o sută de mii de urmăritori. Are doar trei postări proprii, dar distribuie conținut de pe celelalte rețele sociale care acoperă toate temele de propagandă rusă.
Printre influencerii pe care Cucu îi nominalizează ca promovând teme care ar favoriza Moscova sunt Diana Șoșoacă sau Cozmin Gușă.
„Doamna Șoșoacă vorbeste de un pol balcanic – o Elveție a estului neutră, o punte între est si vest și, în viziunea ei, ar atrage și Polonia în acest pol balcanic”, explică Cucu.
O parte dintre influencerii care apăreau pe rețeaua chinezează TikTok au renunțat la aceasta sau postează doar conținut de pe celelalte rețele.
„Se fac mai usor like-uri decât pe Facebook, dar depinde persoană, de cât de mult investesc in platforme”, spune Cucu.
Dezvoltarea anticorpilor
Impactul în scădere al propagandei ruse sau al știrilor false în peisajul media și social media românesc are în spate nu doar campania electorală, ci și dezvoltarea unor mecanisme de apărare, chiar și în păturile cele mai puțin pregătite pentru asta, sunt de părere experții.
Cea mai simplă formă de dezvoltare a anticorpilor pe termen lung este creșterea ponderii populației cu studii superioare, deoarece s-a dovedit că la aceasta spiritul critic este cel mai dezvoltat.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
