Linkuri accesibilitate

Vlad Georgescu și ucigătoarele „Orizonturi roșii” ale lui Ion Mihai Pacepa


Detaliu de pe coperta volumului Red Horizons, de Ion MIhai Pacepa, ediție americană publicată în 1987
Detaliu de pe coperta volumului Red Horizons, de Ion MIhai Pacepa, ediție americană publicată în 1987

Ce s-a întîmplat înainte și după difuzarea la radio Europa Liberă a unor fragmente din cartea de memorii a fostului general de securitate Ion Mihai Pacepa, „Orizonturi roșii”.

Vlad Georgescu a fost directorul postului nostru de radio între 1983 și 1988. Provine dintr-o familie boierească, iar tatăl lui, general al Armatei Române, fusese aghiotantul Regelui Carol I.

Vlad Georgescu s-a afirmat în anii 1960 ca istoric al Iluminismului, cu o carieră consistentă, la care renunță pe măsură ce tendințele liberale ale regimului communist din epocă se îndreaptă spre un stalinism șovin și xenofob de inspirație maoistă.

Devine un critic al regimului și începe să fie hărțuit de Securitate. În 1977 a fost acuzat de trădare și arestat pentru articolele anti-ceaușiste pe care le-a trimis în străinătate cu ajutorul Ambasadei Statelor Unite la București.

Cu ajutorul Washingtonului primește azil politic în America, devine apoi colaborator al Europei Libere, director adjunct și apoi director plin.

Vlad Georgescu și ucigătoarele „Orizonturi roșii” ale lui Ion Mihai Pacepa
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:35:30 0:00


Preluarea acestei funcții de către Vlad Georgescu are loc însă pe fondul unui peisaj dramatic, după ce alți doi directori înaintea lui au murit după forme de cancer care i-au răpus în timp scurt.

Primul dintre ei, Noël Bernard, numele cel mai greu pe care îl avea postul nostru de radio și vîrful de lance al Europei Libere la vremea aceea, se îmbolnăvește subit de cancer la plămâni în 1981 și moare în câteva luni, la doar 55 de ani.

Succesorul lui, Radu Gorun (Mihai Cismărescu) se sfîrșește tot după un cancer galopant. Va urma Vlad Georgescu, căruia Securitatea i-a dat numele de cod „Bastardul”.

În 1987, după o vizită la Washington, Georgescu aduce la redacția de la München, acolo unde se afla atunci Europa Liberă, proaspăt apărutele memorii ale generalului Ion Mihai Pacepa, care dezertase în Statele Unite.

Fost adjunct al serviciului de spionaj românesc și unul dintre consilierii personali ai lui Ceaușescu, Pacepa a scos la iveală în memoriile lui detalii cutremurătoare și grotești din viața cuplului prezidențial și din celelalte straturi rarefiate ale puterii.

Așa că Vlad Georgescu decide în toamna lui 87 că volumul trebuie tradus și transmis la Europa Liberă.

Să ascultăm acum editorialul difuzat la Radio Europa Liberă în 14 noiembrie 1987

[INSERT Vlad Georgescu: Editorialul săptămânal 14 noiembrie 1989]

La încheierea celor trei săptămîni de difuzare a unor fragmente din cartea „Orizonturi roșii”, Emil Hurezeanu îl intervievează pe Vlad Georgescu despre criteriile de selecție a extraselor. Directorul Serviciului românesc precizează că în selecția efectuată a ales aspectele considerate cele mai importante din memoriile generalului, fragmentele care reflectă situația din țară, oamenii pe care i-a cunoscut, evenimentele la care autorul a participat în mod direct. Un fragment din programul „Actualitatea românească”, 25 ianuarie 1988.

[INSERT „Actualitatea românească”, 25 ianuarie 1988]

„Actualitatea românească”, 28 decembrie 1989 - Emil Hurezeanu descrie amenințările Securității de la București la adresa Europei Libere, când s-a decis difuzarea la radio a mai multor fragmente din cartea de memorii a fostului general de securitate Ion Mihai Pacepa

[INSERT „Actualitatea românească” 28 decembrie 1989]

După cum povestește Emil Hurezeanu, care era atunci jurnalist în redacția de la München la inceputul lunii august 1988, Vlad Georgescu a venit într-o dimineață la radio, și le-a spus la o ședință că i s-a depistat o tumoare de marimea unei mandarine pe creier și ca a doua zi va fi operat. I se extrage tumoarea, care e malignă, pleacă apoi în Statele Unite, unde i se face un tratament inovativ, dar care nu îl poate salva.

Nestor Ratesh, deasemenea fost director al Europei Libere a încercat să deslușească la începutul anilor 2000 moartea suspectă a celor trei predecesori ai săi, inclusiv în arhivele serviciului român de spionaj, din care au fost date publicității ulterior anumite docuemnte. Potrivit lui Ratesh, Securitatea nu-şi făcea iluzii în privinţa felului în care Vlad Georgescu urma să conducă postul de radio. De aceea de la bun început, profesioniștii Securității au conceput planul neutralizării lui complete. „Această frază apare pentru prima oară într-un plan de măsuri de patru pagini, purtând data de 25 iunie 1982” și „însemna lichidarea”.

Pe baza acestui plan, un număr mare de informatori au fost trimişi la München pentru a culege informaţii despre situaţia lui Vlad Georgescu, adică în mod explicit despre sănătatea lui fizică şi psihică; despre relaţiile din interiorul şi din afara postului de radio; despre rutina lui zilnică; despre cum și unde îşi petrecea timpul liber.

O atenție specială a fost acordată locuinţei lui Vlad Georgescu, un apartament situat la parter şi considerat nesigur, adică penetrabil. Tot potrivit documentelor găsite de Ratesh în arhiva fostei Securități, ofițerii care pregăteau lichidarea lui Georgescu erau foarte interesați de ”poziţia exactă a fiecărei piese de mobilier din apartament și în special de poziția biroului său în raport cu ferestrele şi uşile”.

Informatorii trimiși de Securitate la München pentru a-l spiona pe directorul Europei Libere, Vlad Georgescu, mulți dintre ei amici primiți cu brațele deschise în casă, au furnizat descrieri detaliate și chiar schițe. Între timp, multe scrisori și telefoane de amenințare erau primite periodic, unele din ele vizîndu-l chiar pe fiul de numai 8 ani al lui Vlad Georgescu.

„Istoria românilor de la origini până în zilele noastre” (Editura Humanitas, 1992, 365p) și „Ideile politice și iluminismul în Principatele Române 1750-1831” (Editura Academiei RSR, București, 1972, 226 p) sunt volume de referință în istorigrafia autohtonă.

Vlad Georgescu nu era doar un cercetător serios al trecutului, ci și un fin observator al prezentului. (Sabina Fati)

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG