Construirea spitalelor regionale a fost abandonată odată cu schimbarea puterii politice. De la semnarea, în decembrie 2016, a acordului cu BEI, care urma să acorde României consiliere și să facă studiile de fezabilitate, documentaţia şi să organizeze licitațiile, inclusiv să doteze spitalele regionale, nu s-a mai făcut nimic.
La câteva ore de la incendiul produs în Pavilionul V al institutului „Matei Balș”, ministrul Sănătății Vlad Voiculescu, unul din artizanii proiectului de construire a spitalelor regionale, abandonat de PSD, promite construirea de spitale.
„Vom construi spitale. Țara asta are nevoie de spitale noi. Țara asta are nevoie de vindecare, iar vindecarea de această dată nu va veni prin vorbe, ci prin fapte”, spune Vlad Voiculescu.
„România este, din păcate, țara în care în ultimii 30 de ani nu s-a construit niciun spital public mare. Spitalele noastre au 50 de ani sau peste. Medicina a evoluat enorm în timpul ăsta. Nu ne putem aștepta ca un soft IT de secol 21 să funcționeze fără probleme pe un computer 386 de anii 90. O astfel de așteptare nu e doar o naivitate, ci o inconștiență aproape criminală. Am început în cele 7 luni petrecute în 2016 la MS proiectele de spitale regionale. În ultimii patru ani s-a făcut munca ce trebuia făcută într-unul singur. Și asta nu pentru că nu au fost bani ci pentru că nu a avut cine. În țara asta s-au construit mall-uri, benzinării, clădiri de birouri, ba s-au construit și câteva spitale... dar private. Statul nu a fost în stare, pentru că cei care l-au condus au avut alte treburi sau alte interese”, a scris ministrul Voiculescu vineri seară pe pagina sa de Facebook.
Ministrul spune că, alături de partenerii din coaliție va crea un fond pentru investiții în spitale și o echipă „direct responsabilă ca aceste spitale să devină realitate, să devină saloane curate, clădiri sigure.”
O secție din Pavilionul V al Institutului ”Matei Balș”, în care se aflau bolnavi Covid, a luat foc vineri dimineață. Cinci oameni au murit, dintre care patru arși de vii, iar peste 100 de pacienți au fost evacuați și direcționați către alte spitale. Pacienții Covid erau în stare medie și gravă.
Incendiul a fost semnalat la 5.03 la linia de urgență 112, la 5.13 a ajuns primul echipaj de intervenție, iar la 5.14 a fost declanșat planul roșu.
Cinci pacienți au murit: patru au fost carbonizați, iar altul în timpul manevrelor de resuscitare.
La faţa locului au fost mobilizate 38 de echipaje de prim ajutor şi şase echipaje de terapie intensivă mobilă.
Circa 100 de pacienți au fost mutați la alte spitale din Capitală.
Primele informații, neconfirmate de ancheta în desfășurare, arată că o posibilă cauză a incendiului ar fi utilizarea unei aeroterme.
Un reprezentant al firmei Nec Pro Logistic, care asigură mentenanța instalației electrice de la Matei Balș, a declarat că a recomandat spitalului să nu se utilizeze improvizații și că toată iarna ar fi existat probleme cu căldura.
Oficial, în saloane nu erau probleme cu căldura. Fiica unei paciente care i-a dus mamei sale o aerotermă în salon, cu acordul personalului spitalului, susține însă că era frig în saloane.
Mentenanța lunară a instalației electrice exterioare și interioare a fost contractată pe 5 februarie 2020 pentru suma de 25.898 de euro.
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au deschis un dosar penal in rem pentru ucidere din culpă. Procurorii au ajuns la fața locului la scurt timp după tragedie și au început cercetările.
Spitalele regionale, un vis îndepărtat. De oamenii politici
Banca Europeană de Investiții (BEI) a semnat, în decembrie 2016, cu Ministerul Sănătății un acord de consultanță în valoare de 1,5 milioane de euro pentru a facilita pregătirea proiectelor pentru construirea a trei spitale regionale la Iași, Cluj-Napoca și Craiova.
Acordul a urmat negocierilor cu Comisia Europeană, demarate în 2015 pentru construirea celor trei spitale regonale, finanțate prin Programul Operațional Regional (POR).
Construcția noilor spitale propuse a fost inclusă în Strategia de Sănătate a României și în POR 2014-2020.
Aceste spitale fac parte dintr-o rețea strategică de opt spitale regionale care oferă o acoperire națională cuprinzătoare cu servicii medicale integrate și îngrijire de înaltă calitate pentru pacienți care necesită intervenție promptă și sunt într-o stare critică.
Cu un mandat de nici opt luni la conducerea Ministerului Sănătății - încheiat prin rezultatul la parlamentarele din decembrie 2016, care au adus PSD la putere în coaliție cu ALDE - Voiculescu a făcut primul pas concret pentru proiect și a semnat, pe 5 decembrie 2016, un acord de servicii de consiliere cu Banca Europeană de Investiții (BEI), în valoare de 1,5 milioane de euro, având ca scop facilitarea pregătirii proiectelor în vederea construirii celor trei spitale regionale la Iași, Cluj-Napoca și Craiova. Guvernul Cioloş aprobă planul cerut de Comisia Europeană și alocă terenurile necesare pentru construcţie în cele trei oraşe.
BEI urma să realizeze studiile de fezabilitate, documentaţia şi organizarea licitaţiilor pentru construirea efectivă şi dotarea spitalelor.
Construirea celor trei spitale era inclusă în strategia României pentru sectorul sănătății și în Programul Operațional Regional pentru perioada 2014–2020, de care vorbea și fostul premier Victor Ponta, parte dintr-o viitoare rețea strategică de opt spitale regionale, cu acoperire națională, cu servicii medicale integrate și asistență de calitate pentru pacienții care necesită intervenții prompte și care se află în condiții critice.
“Succesul oricărui proiect de investiții depinde în mod direct de modul în care este el pregătit. Banca Europeană de Investiții, prin Platforma europeană de consiliere în materie de investiții, este partenerul de care avem nevoie pentru a pregăti în mod adecvat cele mai importante trei proiecte de investiții din sectorul sănătății românesc: spitalele regionale din Cluj, Iași și Craiova. Expertiza tehnică specializată, oferită prin intermediul Platformei cu sprijinul financiar al Comisiei Europene, va contribui în mod deosebit la eliminarea obstacolelor din calea dezvoltării infrastructurii esențiale și la implementarea cu succes a Planului de investiții pentru Europa la granițele estice ale Uniunii”, spunea Voiculescu în decembrie 2016.
Inclusiv amplasarea spitalelor era gândită strategic, pentru a avea o arie de acoperire cât mai mare, tocmai pentru că în ultimii 25 de ani nu fusese construită nicio unitate spitalicească importantă în România.
Experții BEI se angajau, prin acordul semnat cu Voiculescu, să devină consilieri pentru România, pentru îmbunătățirea serviciilor medicale cu facilități ultramoderne, demne de ” tipul de asistență de sănătate pe care cetățenii UE din secolul XXI o merită”, declara la vremea semnării acordului vicepreședintele BEI Vazil Hudák.
Asistența acordată României urma să se facă prin intermediul Platformei europene de consiliere în materie de investiții (EIAH – European Investment Advisory Hub), parte a Planului de investiții pentru Europa lansat în 2014.
Semnarea acordului a fost asistată și susținută de vicepreședintele de atunci al Comisiei Europene, Jyrki Katainen, care s-a asigurat că România se încadrează în ”acoperirea geografică pe care o are Planul de investiții, în special în țările incluse în politica de coeziune.”
Discursul Băncii Europene de Investiții a fost în curând preluat de PSD și transformat în promisiune electorală, cu care partidul a câștigat parlamentarele din decembrie 2016.
De la acordul de consultanță semnat cu BEI nu s-a mai făcut nimic.
