Linkuri accesibilitate

De Ziua Internaţională a Victimelor Holocaustului, Putin vorbește iar de „neonaziştii din Ucraina”


De la începutul invaziei ruse din Ucraina, Vladimir Putin a vorbit de mai multe ori despre „neonaziștii” din Ucraina, justificându-și astfel acțiunile prin care mii de civili au fost uciși.
De la începutul invaziei ruse din Ucraina, Vladimir Putin a vorbit de mai multe ori despre „neonaziștii” din Ucraina, justificându-și astfel acțiunile prin care mii de civili au fost uciși.

De Ziua Internaţională a Victimelor Holocaustului, preşedintele rus Vladimir Putin îi acuză vineri pe „neonaziştii din Ucraina” de comiterea unor crime împotriva civililor. Nu e prima dată când Vladimir Putin folosește această retorică pentru a justifica invazia din Ucraina, relatează AFP preluată de presa internațională.

„Uitarea lecţiilor Holocaustului conduce la repetarea unor tragedii teribile. Proba acestui lucru sunt crimele împotriva civililor, epurarea etnică (şi) acţiunile punitive organizate de neonaziştii din Ucraina”, denunţă într-un comunicat Putin.

Vladimir Putin susține că militarii ruși din Ucraina se bat cu curaj „împotriva acestui rău”.

Președintele rus deplânge „milioanele de morţi nevinovaţi - evrei şi reprezentanţi ai altor naţionalităţi - care au fost ucişi prin împuşcare, torturaţi, au murit de foame şi de boală” în timpul Holocaustului.

În mod excepţional, în acest an, din cauza Războiului rus din Ucraina, a anunţat Varşovia, reprezentanţii Rusiei nu au fost invitaţi la comemorarea a 78 de ani de la eliberarea lagărului morţii Auschwitz-Birkenau, în sudul Poloniei.

Șeful Agenției ONU pentru Refugiați: Rusia încalcă drepturile copilului în situații de război”

Nu e prima dată când Vladimir Putin vorbește despre „genocidul” populaţiilor rusofone din estul Ucrainei.

Însă, comunitatea internațională a condamnat de fiecare discursuile sale, spunând că de fapt prin ce face el în Ucraina vrea să justifice invazia militară.

Vineri, șeful Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați a acuzat Rusia că a încălcat „principiile fundamentale ale protecției copilului în situații de război”, oferindu-le copiilor ucraineni pașapoarte rusești și punându-le spre adopție.

„În situație de război, nu poți determina dacă copiii au familii sau tutelă. Și, prin urmare, până nu se clarifică acest lucru, nu le puteți da altă naționalitate sau le puteți adopta de o altă familie. Acesta este ceva ce se întâmplă în Rusia și nu trebuie să se întâmple”, a declarat Filippo Grandi, Înaltul Comisar al Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați.

Soldații ruși sună la un hotline ucrainean să se predea

Pe de altă parte, în Ucraina, soldații ruși au înroșit linia telefonică de tip hotline „I Want to live”, unde pot suna pentru a se preda. Ucrainenii spun că au 6.543 de cereri de la militari ruşi, începând de la 15 septembrie, data când a fost înfiinţat acest call center, potrivit The Guardian.

Șeful Departamentului ucrainean al Prizonierilor de Război, Vitali Matvienko, a spus că acest serviciu - gestionat de aproximativ zece persoane şi operaţional 24 de ore din 24 - este un „succes”. Statisticile pentru site-ul „I Want to live" înregistrează două milioane de vizitatori în decembrie, dintre care trei sferturi au adrese de IP în Rusia.

Ucrainenii spun că militarilor ruşi care s-au predat prin acest hotline li s-a oferit posibilitatea să fie incluşi în viitoare schimburi de prizonieri între Rusia şi Ucraina sau să rămână în detenţie şi să aibă posibilitatea să rămână mai târziu în Ucraina sau să emigreze.

  • Vreți să citiți mai multe știri și articole de acest tip? Abonați-vă AICI la newsletter-ul Europa Liberă, „3 minute”.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG