Linkuri accesibilitate

Voci în eter. Monica Lovinescu în dialog cu Vintilă Horia


Detaliu de ce coperta volumului Contra Naturam. Texte exilate de Vintilă Horia, Editura Criterion, 2010.
Detaliu de ce coperta volumului Contra Naturam. Texte exilate de Vintilă Horia, Editura Criterion, 2010.

Publicarea operei filosofice a lui Lucian Blaga la editura pariziană L'Âge d'Homme a fostul unul dintre subiectele discuției pe care Monica Lovinescu a avut-o cu scriitorul Vintilă Horia în emisiunea „Teze și antiteze la Paris” , difuzată la Radio Europa Liberă în 9 iunie 1988.

Voci în eter. Monica Lovinescu în dialog cu Vintilă Horia
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:49:44 0:00


Monica Lovinescu: „(...) Cu toții ne putem întreba pentru ce o filosofie scrisă, un sistem filosofic de acum 50 de ani, care nu s-a inserat în momentul voit, adică în momentul scrierii, în gândirea occidentală, poate avea șanse de a se insera acuma, și ne spui în prefață că are cele mai mari șanse tocmai în acest moment în care revoluția cuantică transformă gândirea occidentală.”

Vintilă Horia: „Blaga o explică de altfel foarte clar în cartea lui; e vorba de o nouă tehnică a cunoașterii, adică de o cunoaștere dogmatică...”

Monica Lovinescu: „Dar nu în sens religios!”

Vintilă Horia: „Nu, exclude de la început, nu-și pune niciodată problema din punct de vedere religios. El consideră dogma o tehnică a cunoașterii.”

Monica Lovinescu: „Exact.”

Vintilă Horia: „Începe așa, prin religie, adică prin fondatorii filosofico-teologici ai religiei creștine, însă această tehnică a cunoașterii, care este dogma, departe de tehnica raționalistă a cunoașterii, și care a fost valabilă pînă acuma numai în teologie, devine dintr-o dată valabilă și în filosofie sau, de ce nu?, și în știință. Asta înseamnă că, pentru a ne apropia de esența lucrurilor - și asta este tendința în știință, ca și în filosofie și în literatură în secolul al XX-lea - ne apropiem de esența lucrurilor, de atom, azi zile, adică de ceea ce formează esența invizibilă a lucrurilor. Pentru a ajunge la această cunoaștere nu este îndeajuns să recurgem la un laborator, la experiențe deci, adică la niște concepții confirmate de experiențe, nu este nevoie numai de o cunoaștere rațională a lucrurilor, cum ne învață Decartes, sau cum ne învățase Francis Bacon cu un secol înainte, nu-i așa, ci este nevoie de un fel de situație de completudine (...) în filosofie, ca și în știință. (...) Mă gîndesc la o lecție pe care mi-a dat-o Jung întotdeauna în cărțile lui: un psihic sănătos, adică un psihic complet, se bazează întotdeauna pe o completudine conștientă și inconștientă. Adică un om sănătos din punct de vedere psihic are tot atâta dezvoltate și conștiință, cât și lumea subconștientă. (...)”

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG