Măsurile recente luate de Washington și Bruxelles arată că diplomația se îndreaptă în direcții opuse în ceea ce privește Belarus – lucru care evidențiază o diviziune tot mai mare între aliați cu privire la modul de abordare a securității Europei.
Pe o parte a Oceanului Atlantic, Statele Unite se angajează în dialog cu Minskul și cu liderul său autoritar, Alexandr Lukașenko, prin relaxarea sancțiunilor în schimbul eliberării prizonierilor politici, inclusiv a 123 de persoane, la jumătatea lunii decembrie.
Aceasta contrastează puternic cu ceea ce se întâmplă la Bruxelles, unde oficialii Uniunii Europene continuă să adauge măsuri restrictive împotriva lui Lukașenko, un aliat ferm al președintelui rus Vladimir Putin.
O nouă linie de comunicare
Susținătorii măsurilor luate de administrația președintelui american Donald Trump, anume de a deschide dialogul cu Minskul, spun că este o strategie clară de a deschide o altă linie de comunicare cu Kremlinul, care s-a bazat pe sprijinul Belarusului în războiul împotriva Ucrainei.
„Președintele vostru [Lukașenko] are o lungă istorie cu președintele Putin și are capacitatea de a-l sfătui. Acest lucru este foarte util în această situație”, a declarat trimisul lui Trump în Belarus, John Coale, după ce a purtat discuții cu Lukașenko care au dus la eliberarea prizonierilor.
Oficialul american a menționat că Lukașenko ar putea să-l facă pe Putin să se răzgândească, în contextul discuțiilor în curs pentru pace, și să pună capăt războiului din Ucraina.
„Desigur, președintele Putin poate accepta unele sfaturi, pe altele nu. Acesta este un mod de a facilita procesul”, a adăugat Coale.
Criticii se tem însă de desființarea anilor de presiuni coordonate împotriva unei țări care a fost martora unei represiuni brutale, uneori chiar mortale, împotriva societății civile. Chiar și contactele diplomatice limitate, spun ei, ar putea conferi legitimitate regimului lui Lukașenko.
„Pentru UE, copierea abordării Washingtonului ar fi o greșeală strategică. Spre deosebire de SUA, Uniunea Europeană are o frontieră comună cu Belarus, se confruntă cu riscuri imediate de securitate din cauza prezenței militare a Rusiei în această țară și a investit deja semnificativ în sprijinirea forțelor democratice din Belarus”, a declarat Giselle Bosse, profesoară și titulară a catedrei Jean Monnet la Universitatea din Maastricht.
„Ceea ce ar putea servi obiectivelor diplomatice pe termen scurt ale SUA ar submina, prin urmare, securitatea pe termen lung a UE și strategia sa bazată pe valori”, a adăugat ea.
Ridicarea sancțiunilor SUA
Trump a surprins pe mulți după ce a anunțat că a vorbit cu Lukașenko la telefon, în august, chiar înaintea summitului cu omologul său rus, Vladimir Putin, din Alaska.
Discuția a fost urmată de ridicarea sancțiunilor impuse companiei aeriene naționale din Belarus, Belavia, ceea ce înseamnă că guvernul SUA a început să permită tuturor entităților și persoanelor fizice din SUA să facă afaceri cu această companie aeriană.
În același timp, Minsk a anunțat eliberarea a 31 de cetățeni ucraineni care fuseseră reținuți în Belarus, prima dintr-o serie de eliberări de prizonieri din ultimul an.
Cea mai recentă eliberare de prizonieri, de pe 13 decembrie, a fost precedată de un anunț potrivit căruia Washingtonul va ridica sancțiunile impuse asupra exporturilor de îngrășăminte ale Belarusului (inclusiv asupra celei mai mari companii din acest sector, Belaruskali), care constituie o sursă importantă de venituri pentru regimul lui Lukașenko.
Pentru Lukașenko, criticat și izolat de mult timp de Occident ca dictator și aliat fidel al lui Putin, apelul telefonic al lui Trump a fost o realizare diplomatică importantă.
Unii au criticat convorbirea, temându-se că acesta îi va permite liderului autocrat de la Minsk să facă un prim pas pentru a reveni pe scena diplomatică internațională.
Însă, susținătorii lui Trump și unii analiști au aplaudat această mișcare, afirmând că era necesar un angajament, după ani de încercări de izolare a Belarusului.
„O măsură necesară pentru a avansa pas cu pas normalizarea relațiilor dintre SUA și Belarus”, a spus Mark Episkopos, cercetător la Institutul Quincy pentru Politică Responsabilă și profesor adjunct de istorie la Universitatea Marymount din Virginia.
„Cea mai bună și singura modalitate viabilă de a aborda aceste provocări este prin dialogul susținut cu Belarus, nu prin presiuni pentru o schimbare a guvernului sau pedepsirea Minskului până când acesta va rupe legăturile cu Moscova”, a scris el recent.
„Ultimul dictator al Europei”
Considerat mult timp un paria și supranumit „ultimul dictator al Europei”, Lukașenko a făcut echilibristică între Rusia – care este cel mai mare partener comercial al Belarusului – și Occident.
După alegerile prezidențiale din 2020, în urma cărora Lukașenko și-a revendicat victoria, grupurile de opoziție au declarat rezultatele ca fiind frauduloase și au declanșat proteste masive care au durat săptămâni întregi.
Forțele de securitate ale lui Lukașenko au răspuns cu represiuni brutale, arestând peste 30.000 de persoane – multe dintre acestea au spus că au fost torturați în închisoare și că le-au fost aplicate rele tratamente.
Represiunea i-a determinat pe majoritatea politicienilor din opoziție să părăsească Belarusul, temându-se pentru siguranța și libertatea lor. Între timp, multe guverne occidentale au refuzat să recunoască rezultatele alegerilor din 2020 și nu îl consideră pe Lukașenko liderul legitim al țării.
În timp ce Bruxellesul a vizat țara și conducerea acesteia atât pentru încălcarea drepturilor omului sau pentru că s-a alăturat Rusiei în războiul împotriva Ucrainei, cât și pentru împingerea migranților din Asia și Africa către frontierele blocului comunitar, pe 15 decembrie, UE a adăugat, prin unanimitate, încă trei criterii pentru vizarea regimului Lukașenko.
- Cetățenii din Belarus pot fi sancționați dacă se consideră că au planificat sau s-au angajat în „manipularea informațiilor în străinătate (FIMI, n.r.) și interferența” în UE.
- De asemenea, pot fi sancționați pentru acțiunile lor privind „funcționarea instituțiilor democratice, activitățile economice sau serviciile de interes public ale UE”.
- Și intrarea neautorizată pe teritoriul UE va constitui o infracțiune sancționabilă.
Ultimul criteriu este cel mai important, deoarece reprezintă un răspuns direct al UE la baloanele meteorologice utilizate în mod obișnuit de Belarus pentru contrabanda cu țigări contrafăcute care au intrat în Lituania și au perturbat traficul aerian în ultimele luni.
Oficialii lituanieni au declarat recent pentru RFE/RL că, din iunie, un total de 315 baloane neautorizate au intrat în țară din Belarus, atingând un vârf în octombrie, cu 71 de incursiuni în spațiul aerian.
Incursiunile au forțat cele două mari aeroporturi lituaniene din Kaunas și Vilnius să se închidă temporar de 15 ori numai în acest an, afectând peste 320 de zboruri și 45.000 de pasageri.
Potrivit mai multor oficiali ai UE cu care RFE/RL a luat legătura, blocul va reînnoi toate sancțiunile împotriva Belarusului în următoarele săptămâni, întrucât toate cele 27 de state membre ale UE sunt de acord că acestea trebuie menținute.
De asemenea, se așteaptă ca Vilnius să propună la începutul lunii ianuarie noi sancțiuni împotriva celor responsabili de incursiunile cu baloane, în timp ce se preconizează că noi sancțiuni economice împotriva Minskului vor fi incluse în cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, care urmează să fie aprobat în jurul datei de patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, la sfârșitul lunii februarie.
Când a fost întrebată, după o reuniune a miniștrilor afacerilor externe, la Bruxelles, săptămâna aceasta, dacă UE ar lua în considerare să urmeze exemplul SUA și să relaxeze sancțiunile, șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a respins sugestia.
„Atât timp cât acest război continuă și Belarusul ajută în mod evident Rusia în eforturile sale de război și, de asemenea, în atacurile hibride împotriva statelor membre europene, poziția noastră a fost foarte clară. Impunem mai multe sancțiuni Belarusului și exercităm presiuni asupra acestuia pentru a nu folosi aceste tactici împotriva noastră. Astfel, le creștem costurile pentru ca să-și schimbe strategia”, a declarat Kallas.
Mai mulți diplomați ai UE, care au vorbit sub condiția anonimatului, au fost, de asemenea, categorici în afirmația că măsurile luate de SUA nu au influențat deloc poziția Bruxellesului.
Unul dintre diplomați a adăugat că „SUA pot acorda orice reducere a sancțiunilor doresc, [dar] fără cooperarea UE, nimic nu se va întâmpla pentru o țară fără ieșire la mare, precum Belarus”.
Un altul a susținut că, deoarece SUA nu are graniță cu Belarus, nu „percepe aceeași amenințare ca Europa”, recunoscând totuși că Washingtonul îl consideră probabil pe Lukașenko un intermediar util pentru a-l influența pe președintele rus Vladimir Putin în eforturile SUA de a media pacea între Moscova și Kiev.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
