Linkuri accesibilitate

Ex directorul fugar al Wirecard ar fi sprijinit spionajul rusesc în Europa


Jan Marsalek, fostul director de operațiuni al companiei de procesare a plăților Wirecard, este dat în căutare internațională pentru rolul pe care l-ar fi avut în scandalul privind practicile financiare al companiei, intrată în faliment în 2020.
Jan Marsalek, fostul director de operațiuni al companiei de procesare a plăților Wirecard, este dat în căutare internațională pentru rolul pe care l-ar fi avut în scandalul privind practicile financiare al companiei, intrată în faliment în 2020.

Ex directorul fugar al Wirecard, Jan Marsalek, s-ar fi folosit de funcţionari compromişi din serviciile de informaţii ale Austriei ca să spioneze cetăţeni europeni şi a plănui spargeri şi asasinate comise de echipe ruseşti de elită, potrivit Financial Times.

De asemenea, el ar fi obţinut o maşină de criptografie de ultimă generaţie a unui guvern NATO şi a transmis ilegal la Moscova informațiilor stocate pe telefoane furate de la înalţi funcţionari publici austrieci, relatează publicația Financial Times (FT), citată de News.ro.

Acuzațiile, bazate pe noi dovezi obţinute de serviciile secrete britanice - sunt cuprinse într-un mandat de arestare emis de poliţia din Austria pe numele unui fost funcţionar al poliţiei şi al serviciilor secrete austriece, Egisto Ott.

Ex funcționarul poliției austriece a fost reţinut vinerea trecută, iar FT a consultat o copie a mandatului de arestare.

Fostul director operațional Wirecard ar fi fost recrutat de spionajul rusesc

Jan Marsalek (44 de ani) este un om de afaceri austriac, în prezent dat în căutare internaţională.

Potrivit anchetatorilor, el ar fi fost recrutat de serviciile secrete rusești cel puțin din 2010, an începând cu care a și fost director operațional (COO) al firmei germane de procesare a plăţilor Wirecard, până în 2020, când compania a intrat în insolvență, prăbușindu-se.

Marsalek era responsabil pentru afacerile Wirecard în Asia, unde compania a admis că o sumă de aproape 2 miliarde de euro, pe care ar fi deținut-o, în realitate nu exista.

Atât Marsalek cât și restul echipei executive au fost concediați, iar acesta a fugit din Germania și se presupune că locuiește acum în Rusia. Asta după ce Interpol a emis un mandat de arestare cu "notificare roşie" legat de presupusul rol pe care l-a jucat în scandalul Wirecard.

El s-ar afla pe lista celor mai căutați fugari din Europa în acest moment.

După ce ar fi fost recrutat de serviciile de spionaj rusești, cel puțin din 2010, este posibil să fi devenit unul dintre cele mai puternice „active” ale acestora în Europa, folosindu-se de poziţia sa de director de operaţiuni al Wirecard, companie cotată la bursa Dax - care aproape a preluat Deutsche Bank - pentru a facilita operaţiuni clandestine violente pe întregul continent şi în Africa, scrie Financial Times.

În dosarul mandatului de arestare al lui Egisto Ott se menționează că Jan Marsalek l-ar fi însărcinat pe acesta și pe un alt oficial de rang înalt din domeniul securităţii, Martin Weiss, şeful operaţiunilor de spionaj austriece, să faciliteze munca sub acoperire pentru serviciile de informaţii rusești.

Este vorba de operațiunile serviciilor de informații militare ruseşti (GRU) şi de cele ale serviciilor de informaţii interne (FSB) de pe teritoriul european pe o perioadă de cel puţin cinci ani, începând din 2017. Weiss a fugit de atunci din Austria şi locuieşte acum în Dubai.

Dezvăluirile vin în completarea preocupărilor legate de faptul că Wirecard însăşi - companie de procesare a plăţilor cu mare trecere la un moment dat în Europa, înainte de a fi expusă ca reprezetând o fraudă chiar de către publicația Financial Times - ar fi putut fi folosită timp de mai mulți ani ca o reţea financiară din umbră, pentru a plăti şi a facilita operaţiunile sub acoperire ruseşti. Asta fără să fie detectate de serviciile de securitate ale NATO.

FT a scris în premieră, în 2020, la scurt timp după colapsul Wirecard., despre legăturile obscure ale lui Marsalek cu Rusia şi suspiciunile a trei agenţii europene de informaţii cum că ar fi fost spion rus.

Ulterior au ieșit la iveală și alte detalii legate de legătura fostului director operațional al companiei cu Moscova.

Potrivit unui raport realizat în luna martie de mai multe instituții de presă din Europa.între care Der Spiegel, ZDF și The Insider, Marsalek ar fi fost recrutat de către agenți ai Kremlinului încă din 2014.

Date din sistemul Schengen ar fi ajuns la dispoziția Rusiei

În articolul recent, dedicat datelor din mandatul de arestare al lui Egisto Ott, FT menționează că informațiile din dosar arată că Austria s-ar fi aflat în centrul rețelei lui Jan Marsalek.

Bazându-se în mare parte pe dovezi livrate Austriei de către serviciul de informații britanic MI5, procurorii susțin că Ott și-ar fi utilizat autorizația de securitate pentru a cere unor autorități polițienești din state europene informații confidențiale cu privire la persoane pe care guvernul rus dorea să le urmărească.

OTT ar fi folosit și Sistemul de Informaţii Schengen - o bază de date a vizitatorilor care intră şi ies din spaţiul european fără frontiere - pentru a urmări mişcările persoanelor. între care disidenţi ruşi, dar şi agenţi ai Rusiei.

Mai mult, fostul funcționar al serviciilor secrete austriece ar fi pregătit pentru serviciile de informații rusești, o analiză de „lecții învățate”, după ce un dizident rus a fost asasinat de GRU în centrul Berlinului, care să îi ajute pe agenții ruși să nu fie capturați sau detectați în cazul unor viitoare asasinate din Europa.

În cazul amintit, asasinul, Vadim Krasikov, a fost prins și condamnat în Germania, numele lui fiind vehiculat într-un schimb de prizonieri, abandnat după ce opozantul rus Aleksei Navalnîi a murit în închisoare la începutul acestui an.

EGISTO OTT, OMUL LUI MARSALEK ÎN AUSTRIA

Ott i-ar fi furnizat lui lui Marsalek informații și l-ar fi sprijinit în operațiuni obscure, mai arată jurnaliștii publicației britanice.

Astfel, i-ar fi oferit informații legate de adresa jurnalistului de investigații Hristo Grozev, rezident în Viena, care scrisese despre tentativa de asasinare a fostului agent dublu de spionaj Serghei Skripal, stabilit din 2010 în Marea Britanie și care a fost otrăvit împreună cu fiica sa, în 2018, cei doi reușind să supraviețuiască.

MArsalek ar fi folosit informațiile pentru a coordona o intervenție a agenților FSP, care au intrat în casa jurnalistului Hristo Grozev, din Viena și i-au sustras un laptop și stick-uri USB. Jurnalistul a părăsit Viena în 2023, după ce ar fi fost anunțat că serviciile de informații plănuiesc un atentat asupra sa.

Egisto Ott l-ar fi ajutat pe Marsalek și cu introducerea în Rusia a unui calculator furat, asemănător cu un laptop, dar care reprezintă unul din cele mai avansate instrumente de transmitere de informații clasificate de către guvernele occidentale. Marsalek ar fi anunțat la un moment dat că dispozitivul a fost livrat la sediul FSB.

Fostul funcționat austriac ar fi copiat și transmis lui Marsalek conținutul de informații de pe telefoanele mobile a trei înalți oficiali din Ministerul de Interne austriac, care ar fi fost scăpate în Dunăre în timpul unei plimbări cu barca.

FT menționează că Ott a insistat anterior asupra faptului că este nevinovat, acuzând jocuri împotriva lui. A recunoscut relația cu Jan Marsalek, dar a afirmat că nu știa că acesta ar fi putut fi recrutat de către Rusia.

În Austria sunt în dezbatere modificări ale legilor cu privire la spionaj - legislația actuală permițând agenților altor țări să opereze câtă vreme nu spionează statul austriac.

În aceste condiții, Viena ar fi unul dintre principalele centre de spionaj politic din Europa. Potrivit oficialilor occidentali, o treime din cei 180 de diplomaţi ruşi acreditaţi în Austria ar fi agenţi de informaţii sub acoperire, potrivit Financial Times.

Ministrul justiţiei, Alma Zadić, de la Partidul Verde, a promis că va revizui urgent legislaţia austriacă privind spionajul, ca răspuns la dezvăluirile recent, menționează publicația.

XS
SM
MD
LG