Xi s-a aflat în Europa pentru prima dată în ultimii cinci ani, într-o perioadă de tensiuni comerciale tot mai mari care includ investigarea de către Uniunea Europeană a industriilor chinezești, cum ar fi exporturile de vehicule electrice, în timp ce Beijingul investighează importurile de brandy, în mare parte fabricat în Franța.
Președintele chinez Xi Jinping a ajuns duminică pe aeroportul Orly, din sudul Parisului. În prima sa vizită în regiune din ultimii cinci ani, Xi va avea primele discuții despre comerț și războiul Rusiei împotriva Ucraina cu președintele francez Emmanuel Macron și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrie Reuters.
Într-o declarație dată la sosirea sa, Xi a lăudat legăturile dintre cele două națiuni, China și Franța, în ciuda tensiunilor comerciale - o anchetă a Uniunii Europene privind exporturile de vehicule electrice din China și ancheta de la Beijing cu privire la importurile de coniac fabricate în principal în Franța.
Xi a spus că legăturile dintre China și Franța sunt „un model pentru comunitatea internațională de coexistență pașnică și cooperare între țări cu sisteme sociale diferite”.
Mass-media de stat chineză a încercat să dea luni un ton conciliant în diferite editoriale. „Cooperarea economică și comercială China-UE este uriașă, iar loviturile și vânătăile sunt inevitabile”, a scris Cotidianul Poporului, ziarul emblematic al Partidului Comunist. „China este dispusă să consolideze comunicarea și coordonarea cu UE, să promoveze cooperarea și să rezolve diferențele prin dialog.”
The Global Times a scris că „dorința Chinei de a extinde cooperarea cu Europa și de a sprijini autonomia strategică a Europei rămâne neclintită”.
Cei 27 de membri ai UE - în special Franța și Germania - nu sunt unificați în atitudinea lor față de China. În timp ce Parisul pledează pentru o linie mai dură în ceea ce privește ancheta derulată de Comisia Europeană în privința mașinilor electrice produse în China, Berlinul vrea să procedeze cu mai multă prudență, spun sursele. De altfel, cancelarul german Olaf Scholz nu li se va alătura lui Macron și Xi la Paris din cauza angajamentelor anterioare, au spus surse.
„În Europa, nu suntem unanimi în privința acestui subiect, deoarece anumiți jucători încă văd China ca pe o piață de oportunități”, a spus Macron într-un interviu pentru ziarul francez La Tribune înaintea vizitei lui Xi.
În discuțiile de luni, Franța speră să determine China să facă presiuni asupra Moscovei pentru a opri operațiunile din Ucraina. Până acum au fost puține progrese în această privință, în afară de decizia lui Xi de a-l suna pentru prima dată pe președintele Volodimir Zelenski, la scurt timp după ce Macron a vizitat Beijingul, anul trecut.
China Daily a scris, într-un editorial, că Ucraina este un punct important al ordinii de zi pentru liderii europeni care vizitează China.
„China și Europa pot lucra împreună pentru a promova o încetare a focului între Rusia și Ucraina”, iar China ar putea menține schimburi economice și comerciale normale atât cu Ucraina, cât și cu Rusia, scriu jurnaliștii chinezi.
Franța mai speră să facă eforturi pentru a deschide piața chineză pentru exporturile sale agricole și să rezolve problemele legate de preocupările industriei cosmetice franceze cu privire la drepturile de proprietate intelectuală, au spus oficialii.
China, între timp, ar putea anunța o comandă pentru aproximativ 50 de avioane Airbus în timpul vizitei lui Xi. După Paris, Macron îl va duce pe Xi în Pirinei, o regiune muntoasă dragă președintelui francez, care este și locul de naștere al bunicii sale materne. Apoi Xi să va îndrepta spre Serbia și Ungaria, ambele state prietenoase cu Rusia, notează Reuters.
Marea miză a vizitei lui Xi în Europa - războiul Rusiei împotriva Ucrainei și conferința din Elveția
Pe ordinea de zi a discuțiilor de luni se află și participarea Chinei la o conferință internațională susținută de Kiev, programată pentru mijlocul lunii iunie, în Elveția, la care se vor discuta perspectivele de încheiere a războiului din Ucraina.
Rusia a spus că nu va participa. Dar Kievul face eforturi pentru ca Beijingul, un partener cheie al Moscovei, să fie prezent.
Călătoria lui Xi în Europa vine în timp ce China își propune să aibă un rol diplomatic mai mare în privința războiului din Ucraina, păstrându-și în același timp legături puternice cu Moscova.
Oficialii UE au declarat că Bruxelles-ul este din ce în ce mai sceptic cu privire la rolul pe care Beijingul îl poate juca în orice proces de pace viitor.
„Beijingul nu vede întâlnirea din Elveția ca pe un summit în toată regula, ceea ce face probabilă trimiterea unui reprezentant fără greutate în locul unui oficial la nivel înalt. China are „alte” planuri de pace pe masă”, a declarat unul dintre oficialii UE pentru RFE/RL, sub condiția anonimatului.
„Bruxellesul consideră că Beijingul deschide calea pentru participarea Moscovei la întâlniri similare în viitor”, a adăugat oficialul.
Turneul european de cinci zile al lui Xi vine în timp ce Kievul se confruntă cu eșecuri pe câmpul de luptă și cu întrebări persistente cu privire la nivelurile viitoare de sprijin militar occidental.
De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, în februarie 2022, China a susținut că este neutră în conflict, dar a continuat să întărească legăturile politice și economice cu Rusia.
Oficialii europeni au presat Beijingul să-și folosească influența pentru a modera comportamentul Rusiei și pentru a o aduce la masa negocierilor. Dar aceste eforturi nu au dat rezultate.
„Mulți oameni și-ar dori ca China să joace un rol constructiv, dar cred că acum, că suntem în al treilea an de război, această idee se uzează puțin”, a spus Theresa Fallon, directorul Centrului de Studii pentru Rusia, Europa și Asia, cu sediul la Bruxelles.
În februarie 2023, Beijingul și-a dezvăluit propriul plan pentru un potențial proces de pace în Ucraina. Dar documentul a fost criticat de oficialii occidentali pentru că este prea aliniat la dorințele Moscovei.
„Kievul crede că aducerea Chinei la masă la summitul pentru pace ar fi benefică pentru Ucraina, dar există riscuri”, a declarat Yurii Poita de la Centrul de Studii privind Armata, Conversia și Dezarmarea, din Kiev.
„Beijing-ul ar putea, de asemenea, să împiedice procesul și să-și folosească prezența pentru a împinge narațiunile Rusiei”.
Deși nu există nicio dovadă directă că China a vândut arme Rusiei, ea vinde bunuri cu dublă utilizare, cum ar fi mașini, drone civile, semiconductori și alte tehnologii pe care Moscova le folosește, la rândul său, pentru a produce arme care sunt folosite în războiul său împotriva Ucrainei.
În timpul unei călătorii la Beijing în aprilie, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a spus despre China că este „în mare parte furnizorul numărul unu” pentru industria militară a Rusiei și că acest sprijin a avut un „efect concret” asupra câmpului de luptă.
Se așteaptă ca mesajele chineze despre Ucraina să fie diferite atunci când Xi va merge la Belgrad și Budapesta.
Premierul maghiar, Viktor Orban, a stabilit relații strânse cu China și Rusia, în timp ce a înfuriat Bruxelles-ul pentru că a refuzat să se alăture sancțiunilor UE împotriva Rusiei și nu a permis, așa cum au făcut alte țări NATO, transporturi de arme în Ucraina.
Președintele sârb Aleksandar Vucic are, de asemenea, legături strânse cu Beijingul și cu Moscova și îl va întâmpina pe Xi pe 7 mai, la aniversarea a 25 de ani de la bombardarea Ambasadei Chinei la Belgrad de către NATO.
Un mare centru cultural chinez a fost construit pe fosta locație a ambasadei, iar Xi probabil că va vizita memorialul de acolo, făcut în onoarea diplomaților chinezi uciși în timpul loviturii accidentale.
„Xi va sublinia că există interpretări diferite în Europa cu privire la războiul din Ucraina și relația economică cu China”, a declarat Janka Oertel, directorul programului pentru Asia al Consiliului European pentru Afaceri Externe.
„Acest lucru va dilua mesajul dur care este de așteptat să fie transmis la Paris.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
