Linkuri accesibilitate

Zelenski critică lipsa de reacție a G20 după ameninţările nucleare ale Rusiei. Casa Albă condamnă „retorica iresponsabilă” a Rusiei


Liderul ucrainean, la Kiev, înainte de o conferință de presă comună cu premierul danez,
Mette Frederiksen
Liderul ucrainean, la Kiev, înainte de o conferință de presă comună cu premierul danez, Mette Frederiksen

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat marți lipsa reacției liderilor statelor membre G20, reuniţi în Brazilia, împotriva revizuirii doctrinei nucleare ruse, care lărgeşte posibilitatea folosirii armelor nucleare.

Actualizare - Casa Albă a condamnat marți „retorica iresponsabilă” a Rusiei, după revizuirea doctrinei nucleare care lărgeşte posibilitatea utilizării armei atomice, şi dă asigurări că doctrina americană în domeniu nu va fi revizuită.

„Este o nouă demonstraţie a retoricii iresponsabile de care Rusia dă dovadă de doi ani”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Consiliului Securităţii Naţionale (NSC) al Casei Albe, prezent la Rio de Janeiro, la summitul G20.

„Nu am fost surprinşi” de anunţul Rusiei, a spus el. Moscova a dat „semnale” că va „face acest lucru” de mai multe săptămâni, a adăugat el. Pentru că nu sunt schimbări în „poziţia nucleară a Rusiei, nu vedem vreun motiv să ne ajustăm propria poziţie sau doctrină nucleară ca reacţie la declaraţiile de astăzi ale Rusiei”, a spus oficialul american.

Și premierul britanic, Keir Starmer, a denunțat „retorica iresponsabilă” a lui Vladimir Putin cu privire la ameninţarea nucleară.

Știrea inițială

„Astăzi, ţările G20 se reunesc în Brazilia. Au spus ele ceva? Nimic”, a spus Zelenski într-o conferință de presă susținută la Kiev, în care a criticat lipsa de reacție a G20 față de amenințările nucleare ale Rusiei.

El și-a exprimat regretul faţă de lipsa unei „strategii puternice” a G20, grupul celor mai bogat 20 de țări din lume.

Și șeful în exercițiu al diplomației europene, Josep Borell, a criticat atitudinea „iresponsabilă” a Rusiei.

„Nu este prima oară când rușii agită ameninţarea cu escaladarea nucleară, ceea ce este total iresponsabil”, a spus Borell la finalul reuniunii Consiliului Miniştrilor Apărării din UE, organizată la Bruxelles.

„Nu este prima oară când el (Vladimir Putin) foloseşte tot ce poate pentru a crea insecuritate, de exemplu trimiterea de trupe nord-coreene pe teritoriul european”, a adăugat el.

El a avertizat că soarta Ucrainei va determina soarta Uniunii Europene (UE): „Soarta ucrainenilor va determina destinul Uniunii Europene.”

Președintele rus Vladimir Putin a aprobat marți modificări ale doctrinei nucleare a Rusiei, stabilind noi condiții în care ar lua în considerare utilizarea arsenalul său nuclear.

Potrivit noii doctrine, un atac al unui stat non-nuclear susținut de o putere nucleară va fi tratat ca un atac comun asupra Rusiei.

Rusia susține că Ucraina a lansat marți împotriva sa rachete cu rază lungă de acțiune furnizate de SUA, la o zi după ce Washingtonul și-ar fi dat permisiunea pentru astfel de atacuri.

Ucraina a folosit sistemul tactic de rachete al armatei (ATACMS) într-un atac asupra regiunii ruse Breansk în această dimineață, a anunțat ministerul rus al Apărării, citat de BBC.

Cinci rachete au fost doborâte și una avariată, fragmentele sale provocând un incendiu la un depozit militar din regiune, aflat la aproximativ 100 km de graniță, și alte 12 explozii secundare lângă orașul Karachev, se arată într-un comunicat al ministerului rus al Apărării. Atacul ar fi fost lansat la ora 03:25.

Un incendiu cauzat de resturile căzute de la una dintre rachete a fost stins rapid și nu au fost înregistrate victime, se arată în comunicat.

Armata ucraineană a confirmat că a lovit un depozit de muniții din regiunea rusă Breansk, dar nu a spus că ar fi folosit rachete cu rază lungă de acțiune.

Atacul ar fi primul cu rachetele cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei și are loc la scurt timp după ce Washingtonul i-ar fi spus Ucrainei că are permisiunea de a folosi ATACMS-uri în Rusia, potrivit presei americane.

Deși informația nu a fost confirmată de Casa Albă, Kremlinul a reacționat imediat și a anunțat că orice astfel de atac va determina un „răspuns adecvat și tangibil”.

Ucraina folosește deja ATACMS-uri în zonele de pe teritoriul său, ocupate de ruși, de mai bine de un an.

Rachetele pot lovi ținte la o rază de până la 300 km și sunt greu de interceptat.

Kievul este acum capabil să lovească mai adânc în Rusia folosind rachete, inclusiv în jurul regiunii Kursk, unde forțele ucrainene dețin peste 1.000 km pătrați de teritoriu.

Oficialii ucraineni și americani se așteaptă la o contraofensivă în regiune.

Kremlinul a transmis marți că extinderea regulilor sale pentru utilizarea armelor nucleare este un răspuns „necesar” la ceea ce Moscova consideră a fi amenințări occidentale la adresa securității sale.

„A fost necesar să ne aliniem principiile la situația actuală”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la scurt timp după semnarea decretului.

Peskov a mai spus, potrivit agenției TASS, că noua doctrină permite un „răspuns nuclear” dacă Ucraina folosește rachete convenționale occidentale pentru a lovi ținte de pe teritoriul Rusiei.

Cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale americane din noiembrie, Vladimir Putin a solicitat modificări ale doctrinei nucleare care să prevadă că orice atac convențional asupra Rusiei, sprijinit de o putere nucleară, ar putea fi considerat un atac comun asupra Rusiei.

Schimbarea doctrinei nucleară oficiale a Rusiei vine la 1.000 de zile de invazie a Rusiei în Ucraina.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG