Summitul cu mize mari de la Londra privind Ucraina a încheiat o săptămână de diplomație care a scos la iveală divergențele dintre Statele Unite și aliații săi europeni în ceea ce privește încheierea războiului declanșat de Rusia. De asemenea, s-au văzut diferențe în ceea ce privește atitudinea față de președintele ucrainean, notează o analiză RFE/RL.
Întâlnirea dezastruoasă în Biroul Oval dintre președintele american Donald Trump și președintele Ucrainei Volodomir Zelenski, ce a avut loc cu două zile înainte,vineri, 28 februarie, a adăugat o nouă urgență discuțiilor din 2 martie găzduite de premierul britanic Keir Starmer. La întâlnire au participat aproape 20 de lideri europeni, inclusiv președintele ucrainean.
La summit au fost prezenți, de asemenea, prim-ministrul canadian Justin Trudeau, ministrul turc de Externe Hakan Fidan, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa.
La conferință nu a participat niciun reprezentant al Statelor Unite. Premierul Starmer a spus înainte de începerea summitului că Marea Britanie, Franța și Ucraina și alte țări vor lucra la un plan de pace pe care îl vor discuta cu Washingtonul.
Dacă s-a îndoit vreodată, acum a fost mai clar ca niciodată pentru președintele Zelenski că țara sa se bucură de mult sprijin moral pe continent.
Atât premierul britanic Starmer, cât și președintele francez Macron l-au rugat pe Donald Trump, în timpul vizitelor lor la Casa Albă (24 și 27 februarie) de săptămâna trecută să nu abandoneze Ucraina și să adopte o poziție fermă față de Rusia.
Vizita lui Macron a coincis cu cea de-a treia aniversare a invaziei forțelor ruse asupra Ucrainei, zi în care, într-o poziționare fără precendent, când Statele Unite au votat alături de Rusia împotriva unei rezoluții a Adunării Generale a ONU care condamnă agresiunea Moscovei împotriva Ucrainei și stabilește limpede cine este agresorul.
După vizita la Washington pe 28 februarie, întreruptă în urma unei confruntări fără precedent cu președintele Donald Trump și vicepreședintele american JD Vance, președintele Zelenski a primit o mulțime de mesaje de solidaritate din Europa.
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a remarcat că „lumea liberă are nevoie de un nou lider”, într-o critică implicită la adresa lui Trump, în timp ce Von der Leyen i-a spus lui Zelenski că „demnitatea ta onorează curajul poporului ucrainean”, într-o postare pe X.
Mai mult, Starmer și Zelenski au convenit asupra unui împrumut de 2,26 miliarde de lire sterline (2,84 miliarde de dolari) pentru Ucraina, despre care Zelenski a spus că „va fi rambursat folosind veniturile din activele rusești înghețate”.
Dar poate asistența europeană compensa un potențial deficit de finanțare din partea Statelor Unite, cel mai mare contributor de ajutor militar pentru Ucraina, acum că relațiile dintre Washington și Kiev sunt la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu?
Aceasta este întrebarea care îi îngrijorează pe liderii europeni după episodul disputei dintre Zelenski și Trump din fața jurnaliștilor de la Casa Albă. Acolo, Trump s-a prezentat ca un „mediator” între Moscova și Kiev, mai degrabă decât ca un aliat fidel al acestuia din urmă.
„Fie veți face o înțelegere, fie vom ieși”/ „Make a deal or we are out”, a spus Trump, în timpul unui schimb de replici care a părut să o tulbure vizibil pe ambasadorul Ucrainei în SUA, Oksana Markarova.
Pe 2 martie, ca răspuns la criticile că s-a apropiat prea mult de președintele rus Vladimir Putin, Trump a postat pe platforma sa de socializare că americanii ar trebui „să petreacă mai puțin timp îngrijorându-se de Putin” și să fie mai preocupați de „bandele de violatori de migranți, baronii drogurilor, ucigașii și oamenii din instituțiile de boli mintale care intră în țara noastră, astfel încât să nu ajungem ca Europa!”
Volodimir Zelenski, la rândul său, l-a numit pe Vladimir Putin „ucigaș” în care nu se poate avea încredere că va menține o încetare a focului fără garanții ferme de securitate din partea Statelor Unite, garanții pe care Washingtonul nu le-a oferit încă.
Președintele ucrainean a spus că e convins că relația bilaterală poate fi salvată, în ciuda impasului care pare să distrugă, pentru moment, acordul între Kiev și Washington pentru exploatarea mineralelor critice ale Ucrainei și reconstrucția postbelică.
Într-o conferință de presă ținută pe un aeroportul Stansted de la Londra, înainte de plecare, Volodimir Zelenski a fost întrebat dacă își reproșează ceva și dacă e dispus să își ceară scuze președintelui Trump. Alegându-și cuvintele, președintele ucrainian a explicat că ceea ce s-a întâmplat nu e un lucru bun, dar că țara sa are nevoie de garanții de securitate.
Mai mulți factori de decizie de pe partea Atlanticului care susține Kievul au spus că refacerea relației Ucraina - SUA trebuie să se întâmple cât de repede posibil.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că i-a spus lui Zelenski că trebuie să restabilească relația cu Trump. Mesajul lui Rutte a putut fi văzut public într-un interviu la BBC, sâmbătă, 1 martie, când șeful NATO l-a rugat pe „Volodimir” să facă orice e posibil ca să se împace cu președintele Donald Trump:
„ Cred că trebuie să găsești o cale, dragă Volodimir, ca să refaci relația cu Donald Trump și cu administrația americană”, a spus Mark Rutte.
Zelenski a părut că ia în seamă sfatul, spunând mai târziu în discursul său video că „desigur, înțelegem importanța Americii și suntem recunoscători pentru tot sprijinul pe care l-am primit din partea Statelor Unite".
„Nu a existat o singură zi în care să nu ne simțim recunoscători. Pentru că aceasta este recunoștință pentru păstrarea independenței noastre: reziliența noastră în Ucraina este construită pe ceea ce fac partenerii noștri pentru noi și pentru propria lor securitate”, a adăugat el.
Premierul italian Giorgi Meloni, care se bucură de relații bune cu Trump, a declarat că speră că Italia ar putea fi „o punte” pentru a repara relațiile Kiev-Washington înainte de următorul summit, adăugând că este „foarte, foarte important” să se evite diviziunile din coaliția occidentală.
Dincolo de Ucraina, Europa este îngrijorată de viitorul apărării europene în ansamblu. Donald Trump a prezentat în mod repetat alianța NATO ca fiind una nejustificat de costisitoare pentru SUA și a cerut statelor membre să aloce o proporție mai mare din bugetele lor pentru cheltuieli militare.
Dar în afară de creșterea cheltuielilor militare sau de obținerea profiturilor din activele rusești înghețate în urma invaziei la scară largă a Moscovei, ce pot face țările europene pentru a-și întări apărarea? Experții spun că, în prezent, apărarea europeană nu se poate face fără sprijinul SUA.
Vorbind cu RFE/RL la Londra, expertul în probleme rusești, Edward Lucas a detaliat planurile pentru o „bancă de reînarmare” despre care spune că a câștigat deja susținerea publică a factorilor de decizie politică, cum ar fi ministrul de Finanțe al Marii Britanii, Rachel Reeves.
Lucas a spus că o astfel de bancă va fi construită după modelul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), o instituție finanțată cu contribuții de capital de la statele membre, inițial pentru a alimenta construirea infrastructurii Europei Centrale și de Est și tranziția către economia de piață în anii 1990.
„Trebuie să-i arătăm lui Donald Trump că Europa este serioasă și asta este important pentru ceea ce a mai rămas din coeziunea alianței. Trebuie să-i arătăm lui Putin că suntem serioși și asta este important pentru descurajare. Și trebuie să le arătăm ucrainenilor că suntem serioși în a-i sprijini pentru a le menține moralul ridicat", a spus Lucas.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
