Actualizare duminică, ora 14:30 - Ședință amânată din lipsă de cvorum
După o ședință care a durat peste o oră, judecătorii Curții Constițuționale (CCR) au amânat pentru luni, 29 decembrie, luarea unei decizii privind legea pensiilor speciale ale magistraților.
Ședința a fost întreruptă de mai multe ori, iar, la final, înainte de anunțarea deciziei de amânare, judecătorii Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga au ieșit din sală, conform surselor Europa Liberă.
Prin plecarea celor patru, Curtea a rămas fără numărul suficient de judecători care asigurau validitatea ședinței. Informația privind cvorumul a fost confirmată ulterior de biroul de presă al CCR.
Cvorumul necesar pentru ca o ședință să fie validă este de șase judecători din nouă, conform regulamentului Curtii.
Toți cei patru magistrați constituționaliști care au părăsit sala au fost propuşi de Partidul Social Democrat (PSD).
Prima încercare de analizare a celei de-a doua variante a legii privind pensiile speciale ale magistraților a avut loc pe 10 decembrie. Judecătorii constituționalişti au decis atunci să amâne luarea unei decizii pentru 28 decembrie.
Prima variantă a legii a fost respinsă de CCR pe 20 octombrie, cu 5 la 4, după ce magistrații constituționaliști au acceptat obiecțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție conduse de Lia Savonea.
CCR a susținut că Guvernul nu a aşteptat avizul consulativ al Consiliului Superior al Magistraturii pentru a-şi asuma răspunderea pe lege.
Cei care au votat pentru respingerea legii în varianta inițială au fost judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Marian Busuioc. Patru dintre ei au părăsit şi azi şedința.
Judecătorii Curții Constituționale - decembrie 2025
Curtea Constituțională este alcătuită din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
- Elena Simina Tănăsescu, 57 de ani, este președintele CCR din iulie 2025 și a fost numită judecătooare la CCR în 2019, de către președintele de la acel moment, Klaus Iohannis. A fost judecătoare din 1991, iar după doi ani a început să predea. Are studii post-doctorale în drept constituțional la Facultatea de Drept de la Universitatea din București și abilitarea de a conduce doctorate la Sorbona. A fost consilier prezidențial între 2015 și 2018. A fost acuzată că a făcut presiuni pentru ca fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu să demisioneze.
- Cristian Deliorga, 68 de ani, ocupă funcția de judecător CCR din 2019, fiind numit de Senat, la propunerea Partidului Social Democrat (PSD). Între 1982 și 2006 a ocupat funcția de procuror în mai multe parchete din județul Constanța. Între 2003 și 2011 a fost membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii. A fost acuzat de mușamalizarea unor dosare de politicieni. A devenit cunoscut după ce l-a condamnat la patru ani de închisoare pe Mircea Băsescu, fratele fostului președinte al României, Traian Băsescu.
- Gheorghe Stan, 51 de ani, este judecător la CCR din 2019, după ce a fost propus de PSD. A terminat Facultatea de Drept a Universității „Petre Andrei” din Iași în 1997, iar în perioada 2004-2005 a urmat studii postuniversitare de drept penal – criminologie, la Facultatea de Drept din cadrul Universității București. În ianuarie – iunie 2019 a fost procuror-șef al controversatei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
- Mihaela Ciochină, 58 de ani, este judecătoare la CCR din mai 2022, după ce a fost numită de președintele Klaus Iohannis. A absolvit în 1992 Facultatea de Drept a Universității din București. Între 19 ianuarie 2015 și 11 iunie 2022 a fost consilier al președintelui Iohannis. Înainte de Cotroceni, Cochină a lucrat la Senatului României, unde a avut mai multe funcții de execuție, potrivit CV-ului său.
- Laura-Iuliana Scîntei, 49 de ani, este judecătoare la CCR din 2022, la propunerea Partidului Național Liberal (PNL). Este de profesie notar public. A intrat în Parlament pe listele PNL Iași. Între 2016 și 2022, a fost vicepreședinte al Senatului. Este licențiată în drept la Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este considerată de presă protejata baronilor liberali din acest oraș.
- Bogdan Licu, 56 de ani, a studiat dreptul la Universitatea particulară Spiru Haret din București (1991 - 1995) cu diplomă eliberată de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Este judecător la CCR din 2022 la propunerea PSD. A fost vicepreședinte al CSM, după care a ocupat pe rând funcțiile de prim adjunct al procurorului general, adjunct al procurorului general, delegat în funcția de procuror general și prim adjunct al procurorului general. În 2015, Bogdan Licu a fost acuzat de plagiat în teza de obținută la Academia SRI sub îndrumarea fostului ministru de Interne Gabriel Oprea.
- Dacian Cosmin Dragoș, 50 de ani, a fost numit în iulie 2025 de președintele Nicușor Dan și este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Dacian Cosmin Dragoș a fost timp de trei ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană și în alte litigii arbitrale. În perioadele 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, conform presidency.ro.
- Mihai Busuioc, 51 de ani, este judecător al CCR din iulie 2025, ca urmare a propunerii PSD. Busuioc, absolvent al facultății particulare de Drept de la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București și al cursurilor Colegiului Național de Apărare, a fost președinte al Curții de Conturi, secretar general al Guvernului și șef al Agenţiei Naţionale de Cadastru (ANCPI), de unde a fost demis de Victor Ponta, în 2012. Numele său a fost prima oară făcut public la refuzul de a-și părăsi postul de la Guvern pe fondul declanșării conflictului între premierul de atunci, Sorin Grindeanu, și șeful său politic, Liviu Dragnea. Numirea lui la CCR în vara anului 2025 a fost contestată de partidul SOS România, iar contestația a fost respinsă de judecătorii Curții.
- Csaba Ferenc Asztalos, 51 de ani, este la CCR din iulie 2025, din partea UDMR și susținut de coaliția de guvernare.A urmat studii juridice la Universitatea din Oradea, Facultatea de Știinte Juridice și Administrative (1993-1997) și a obținut un MBA în administrație publică de la Universitatea din Limerick, din Irlanda (2008-2009). Între 2003 și 2010 a fost doctorand în drept internațional la Universitatea din București, Facultatea de Drept. În 2002 a fost ales membru al Colegiului Director al CNCD, iar în 2005 a devenit președintele acestei instituții.
Actualizare, duminică, ora 13:00
Ședința de judecată în care se discută Legea privind pensionarea magistraților a început în urmă cu puțină vreme.
Curtea Constituțională a României
Curtea Constituțională a României (CCR) este autoritatea supremă de jurisdicție constituțională și are rolul de a asigura respectarea legii fundamentale din România.
Prin deciziile sale, CCR contribuie la stabilirea precedentelor legale și la clarificarea interpretării legislației.
Conform articolului 146 din Constituție, CCR are următoarele atribuții principale:
- Verificarea constituționalității legilor înainte de promulgare, la sesizarea diverselor autorități (Președinte, Guvern, Parlament etc.).
- Deciziile privind constituționalitatea tratatelor internaționale.
- Soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în instanțe.
- Confirmarea rezultatelor alegerilor pentru Președintele României și organizarea referendumurilor.
Curtea Constituțională este formată din nouă membri, numiți pentru un mandat de 9 ani, fără posibilitatea de reînnoire. Componența se înnoiește la fiecare trei ani, când o treime dintre judecători sunt înlocuiți.
Acestia sunt desemnați astfel:
- trei membri de către președintele României.
- trei membri de către Senat.
- trei membri de către Camera Deputaților.
CCR a fost înființată în 1992 și are sediul în Palatul Parlamentului din București.
Știrea inițială
Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să se pronunțe duminică, pe 28 decembrie, asupra constituționalității legii prin care sunt schimbate regulile de pensionare a magistraților și valoarea pensiei – unul dintre cele mai controversate acte normative din acest an și o piesă-cheie în angajamentele României față de Comisia Europeană.
Legea a fost adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, pe 2 decembrie, iar actul normativ vizează, în principal, creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților, modificarea formulei de calcul a pensiei de serviciu și limitarea cuantumurilor considerate excesive.
Este a doua oară când legea e dezbătută de Curtea Constituțională.
Pe 10 decembrie, CCR a analizat sesizarea depusă de Înalta Curte, dar a amânat pronunțarea pentru 28 decembrie.
Ce prevede legea
Potrivit noului act legislativ, vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor ar urma să crească gradual, iar pensia de serviciu nu mai poate să depășească venitul net avut în perioada de activitate.
Ce mai prevede noua lege:
- stabilirea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net;
- creşterea vechimii în muncă de la 25 de ani, cât este în prezent, la 35 de ani;
- creşterea vârstei de pensionare de la 48-50 la 65 de ani, într-o perioadă de tranziţie de aproximativ 15 ani;
- stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
- instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
- introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
Guvernul a susținut că reforma este necesară pentru echitate socială, sustenabilitate bugetară și alinierea la recomandările europene, în condițiile în care pensiile speciale ale magistraților au ajuns, în unele cazuri, la valori de câteva ori mai mari decât pensia medie din sistemul public.
De ce a ajuns legea la CCR
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat Curtea Constituțională privind legalitatea noului act.
În motivarea sa, Înalta Curte susține că actul normativ contestat ar încălca mai multe prevederi constituționale și principii fundamentale. Magistrații susțin, printre altele, că noua reglementare:
- introduce un tratament discriminatoriu în raport cu alte categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu;
- afectează independența sistemului judiciar;
- conduce în mod indirect la desființarea pensiei de serviciu pentru judecători și procurori;
- contravine standardelor europene stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului;
- nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor CCR;
- folosește formulări imprecise și lasă neacoperite aspecte esențiale, ceea ce afectează previzibilitatea și coerența legislativă.
Și asociațiile profesionale ale magistraților au criticat legea, afirmând că aceasta este „punitivă” și adoptată sub presiune politică și externă.
În replică, Guvernul și o parte a clasei politice au acuzat sistemul judiciar că apără privilegii incompatibile cu realitățile economice și sociale.
Miza deciziei
Decizia CCR are o miză dublă: internă și externă.
Pe plan intern, de decizia CCR depind credibilitatea Guvernului condus de Ilie Bolojan și reforma promisă.
CCR va decide duminică pe a doua formă a legii.
Primul proiect de lege care schimbă regulile de pensionare a magistraților și valoarea pensiei a fost respins de CCR, tot la sesizarea ÎCCJ, pe motiv că Guvernul nu a așteptat avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii, înainte de a-și asuma răspunderea în Parlament.
Al doilea proiect de lege conține o singură diferență majoră față de primul proiect respins de Curtea Constituțională: prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10, cât era în primul proiect.
Pe plan extern, o eventuală declarare a legii ca neconstituțională ar putea pune în pericol respectarea jaloanelor din PNRR, cu riscul pierderii sau întârzierii unor fonduri europene de miliarde de euro.
Comisia Europeană a transmis în mod repetat că reforma pensiilor speciale este un test de credibilitate pentru România, iar eșecul acesteia ar putea afecta relația cu Bruxelles-ul.
Ce urmează
În cazul în care CCR va valida legea, aceasta va putea fi promulgată de președinte și va intra în vigoare conform calendarului stabilit.
Dacă, însă, Curtea va admite sesizarea ÎCCJ, Parlamentul va fi obligat să reanalizeze actul normativ, ceea ce ar putea relansa disputa politică și instituțională la începutul anului viitor.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
