Linkuri accesibilitate

Ziua Culturii Naționale pe Facebook. Eminescu, bicepsul lui Iohannis și Iulian Bulai


De Ziua Culturii, colajele hazoase au pompat viralizarea
De Ziua Culturii, colajele hazoase au pompat viralizarea

Facebook s-a dovedit o gazdă bună pentru manifestări de tot felul de Ziua Culturii Naționale, de la elogii la polemici și năstrușnicii cu poze. Colajele hazoase au pompat viralizarea. La mare concurență au fost bicepșii președintelui Iohannis din momentul vaccinării, Mihai Eminescu și ”ideile” politice ale lui Iulian Bulai, șeful Comisiei pentru Cultură.

Ziua Culturii Naționale s-a instituit prin Legea 238/2010 pe 15 ianuarie, ziua nașterii lui Mihai Eminsecu. Autoritățile aniversează în fiecare an, după inspirație și buget. Cum inspirația nu debordează și nici bugetul nu e mare, se rămâne la soluțiile convenționale: coroane la statuile lui Eminescu, recitări și cântări pe versurile poetului. Nici în pandemie n-au lipsit coroanele, dar recitările și muzica s-au mutat online.

Eminescu, eclipsat de bicepsul președintelui

Utilizatorii rețelei Facebook nu au uitat de Eminescu, dar au fost mai preocupați să comenteze momentul vaccinării lui Klaus Iohannis.

„E grav dacă zic că mie nu mi-a plăcut niciodată Eminescu?”, întreabă Al.M. „Nu, azi e grav dacă nu ți-a plăcut bicepsul lui Klaus”, răspunde un chibiț.

„De ziua lui Eminescu sper ca Iohannis să nu facă vreo floare-albastră pe braț”, notează S R-Ș, și primește instantaneu trei like-uri zâmbărețe.

„Azi postările de pe FB se împart în două categorii bine definite: Ziua Culturii Naționale și vaccinarea prezidențială. N-am prins loc în prima categorie, așa că mă înscriu la a doua”, optează D C-B, în contradicție cu M.M, care decretează această zi ca „Ziua Culturismului”, aluzie la musculatura președintelui, căruia îi recomandă niște steorizi în plus.

„Conspiraționiștii vor spune că președintele a fost special la sală câteva luni înainte. Eu cred că așa arată el. #OmNormalceNaiba, îi ia apărarea M.H.

Polemici fără frontiere temporale

Energia risipită zilnic pe controverse și bătălii verbale este stimulată astăzi de ipoteze avându-l ca subiect pe Eminescu.

M.H. lansează o afirmație cu iz de certitudine:Sper că vă dați seama că dacă ar fi trăit astăzi Eminescu era membru AUR”. 250 de comentarii pro și contra, aprobări, mustrări, înjurături sau ironii curg în continuare pe pagina imprudentului. Iată câteva:

M.D.: „Mulți te vor ierta, crezând că e o glumă. Fain e că nu e. Scrierile politice/articolele de presă ale lui E. sunt o colecție de insanități antisemite, limbaj otrăvit și pasiuni xenofobe. Au un aer irespirabil”

R.B: „Ce lipsă de perspectivă istorică aici și neprofesionalism cras, încurcând contexte istorice total diferite. Și lipsa de bun simț. Dar e o țară liberă și fiecare are dreptul să se dea în stambă”

M.B.: „Aţi vrut să şocaţi probabil. Aţi reuşit cel puţin în ce mă priveşte. Păcat”

D.C.: „Nu se judecă vremile și mentalitățile de-atunci cu politically corectness-ul de acum”

A.R.: „Nu e corect să judecăm un om din secolul al XIX-lea cu mintea de acum. Dacă o facem, atunci le dăm dreptate celor ce dărâmă statui ale unor oameni din sec. II î.Hr. doar pentru că erau rasiști. Ideile naționaliste ale lui Eminescu trebuie explicate prin vremurile de atunci, când mai peste tot în Europa se formau națiunile”.

Iulian Bulai îl folosește pe Eminescu în politica zilei

O ipoteză similară apare pe pagina lui Iulian Bulai (USR), șeful Comisiei de Cultură din Camera Deputaților.

Dacă Eminescu ar fi trăit astăzi, ar fi semnat pentru “Fără penali în funcții publice”, ar fi eliminat pensiile speciale, ar fi desființat inspectoratele școlare, pe care le știa bine, ar fi vrut să construim mai repede autostrada A8, pentru a ajunge mai repede de la Iași la Viena, ar fi reformat radical TVR, SRR și CNA”, avansează deputatul care primește astfel aproape 2000 de like-uri și comentarii, precum și peste 450 de distribuiri.

Majoritatea comentatorilor consideră deplasată afirmația, alții o cataloghează drept o inadecvată acțiune de PR, un comentator îi prevede politicianului un viitor strălucit ca personaj de desene animate, iar R.A. îl numește „veteran al enormităților”. Lui D.S. i-a plăcut postarea, convins că Eminescu „exact așa ar fi făcut”.

N-ar fi primul om politic care lansează fantezii cu Eminescu: „Acum câțiva ani s-a semnat un protocol între PDL și PNȚCD. Alex. Ștefănescu (criticul literar) a proclamat că, dacă Eminescu ne-ar fi contemporan, ar fi membru al PNȚCD. Theodor Paleologu i-a replicat că Eminescu, trăind astăzi, ar fi emigrat”, își amintește T.R.V-M.

„Bietul Eminescu! Ce prostii se scriu azi despre el!”, conchide T.U.

Facebook resuscită istoria literară

Multe informații interesante despre Eminescu și considerații acceptabile despre cultura română circulă astăzi pe rețele. O fotografie puțin cunoscută, făcută în 1871 de Wilhelm Hoffmann la Dresda, imagine neconfirmată ca autenticitate, este postată de R.T. și redistribuită.

C.M. postează poeziile traduse în limba romani, M.R. face o scurtă incursiune prin simbolurile eminesciene pe înțelesul tuturor, iar G.B. postează fotografii cu casa natală a poetului din Ipotești, azi casă memorială.

S.Z. reproduce ultima poezie scrisă de poetul internat la spitalul de pe strada Plantelor din București. Poezia se numește Stelele-n cer și a fost găsită în buzunarul halatului în care Eminescu era îmbrăcat când și-a găsit sfârșitul. A fost publicată post-mortem în august 1889 în revista „Fântâna Blanduziei”. Formația Pro Musica oferă pe FB versiunile rock ale poemelor Și dacă și Glossa.

J.M. reamintește pe pagina proprie că în 1999, înainte de a vizita România, Papa Paul al II-lea a recitat „Rugăciunea” lui Eminescu în Piața San Pietro. Aflăm de la D.O. că în 15 ianuarie s-au mai născut Molière (1622, Paris) și poetul Osip Mandelstam (1891, Varșovia), dar și că azi se împlinesc două decenii de la lansarea Wikipedia.

Ministerul culturii încasează un protest

Ziua Culturii Naționale este o bună ocazie de analiză sau de critică a politicilor culturale. Nici presa nu rămâne netaxată:„Când aud la postul public de radio cum cineva vorbește despre Ziua Culturii naționale și spune „ca și cultură”..., se ia cu mâinile de cap V.N.

R.V. notează că profesorii au compromis cuvântul „cultură”, fiindcă fac din scriitori „statui vii cu care e imposibil să ai comerț sufletesc”. Biografiile romanțate și prea anecdotice produc efecte imprevizibile printre școlari. Un exemplu mai degrabă amar decât amuzant luăm din altă postare, tot despre educație: Zoomurile din fundal se desfășoară un tandru „pasaj” comemorativ Eminescu la școala online. La un moment dat, se naște dialogul:- De ce a murit Eminescu, dragi copii? - Păiii, cum să vă zic, doamna, avea o boală între picioare”, consemnează O.B-S.

„Cultura română e mică și târzie” – postează un cunoscător. „Oricum nimeni nu mai citește clasici. Limba lui Budai-Deleanu, a lui Filimon și Creangă e grea”.Totuși, principala moștenire lăsată de Eminescu este că „după el limba română a avut o cu totul altă față”, în consecință, e cazul să ne amintim că „există pe lume și lucruri mai importante decât politica”, atrage atenția A.B-S., iar V.N. completează: „să ținem minte că nu se face cultură fără spirit, fără imaginație, fără putere, fără ambiție, fără voință, fără muncă și fără bani”.

Pentru că decizia și banii sunt la politicieni, zeci de cineaști și oameni de cultură i-au adresat președintelui și premierului o petiție cu titlu sugestiv, La o aniversară. Scrisoare deschisă cu ocazia Zilei Culturii Naționale:Sectorul cultural din România trece prin cea mai gravă criză din existența sa. De la începutul pandemiei, Ministerul Culturii nu a reușit să pună în practică o politică de sprijinire a culturii și a industriilor creative” se arată în deschidere.

Cineaștii se declară solidari cu Alexander Nanău, regizor discreditat de ministrul culturii după ce a refuzat în 12 ianuarie, în semn de protest, o disticție prezidențială. Scrisoarea se viralizează în aceste ore pe rețelele sociale.

XS
SM
MD
LG