Linkuri accesibilitate

Ziua libertății presei: provocările minciunii și dezinformării. Unde se plasează România


3 mai este Ziua Libertății Presei. (Imagine generică)
3 mai este Ziua Libertății Presei. (Imagine generică)

Tema din 2021 a Zilei libertății presei - „Informația ca bun public” este menită să atragă atenția nu doar asupra nevoii de sprijinire a presei și libertății de exprimare în întreaga lume, dar și asupra importanței vitale a transmiterii unor informații reale.

„Tema de anul acesta subliniază importanța de necontestat a informațiilor verificate și de încredere. Atrage atenția asupra rolului esențial al jurnalismului liber și profesionist în producerea și diseminarea acestor informații reale prin combaterea dezinformării și a conținutului cu potențial periculos”, spune Directorul General al Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), Audrey Azoulay.

Potrivit UNESCO, tema informației ca bun public este una care asimilează provocările transformărilor tehnologice din ultimii ani și efectul acestora asupra sistemelor de sănătate, drepturilor omului, democrațiilor și dezvoltării durabile. UNESCO pune accentul pe trei teme prioritare: rentabilitatea economică a producătorilor de conținut de știri, transparența furnizorilor de internet și educarea populației astfel încât aceasta să fie în măsură să recunoască și valorizeze jurnalismul ca parte vitală a informației ca bun public.

Starea presei în lume

Aniversare din 2021 vine după mai mult de un an de pandemie, an în care dezinformările și manipulările au avut efect direct asupra sănătății și vieții oamenilor. Provocărilor deja stringente ale presei libere și profesioniste li s-au adăugat cele specifice unei pandemii care a modificat toate regulile.

Într-o perioadă în care acoperirea mediatică liberă și independentă este mai importantă ca niciodată, libertatea presei continuă să fie amenințată. Jurnaliștii se confruntă în continuare cu condiții de muncă dificile, cu presiuni financiare și politice tot mai mari, cu supraveghere, precum și cu violențe și pedepse cu închisoarea arbitrare atunci când exercită profesia. Potrivit Observatorului UNESCO, la nivel mondial, 76 de jurnaliști au fost uciși din 2020, în timp ce mulți alții au fost arestați, hărțuiți sau amenințați. Violența de gen îndreptată împotriva jurnalistelor reprezintă un motiv special de îngrijorare”, se arată în mesajul transmis, în numele Uniunii Europene, de Înaltul Reprezentant pentru politică externă, Josep Borrell.

Potrivit Indexului libertății presei publicat luna trecută de Organizația Reporteri fără Frontiere (RSF), jurnalismul este grav amenințat în aproape trei sferturi din țările lumii. Doar 12 țări au medii „respectabile” pentru libertatea presei, cel mai mic număr din 2013, când a fost adoptată actuala metodologie de evaluare.

Situația din România

Raportul anual al organizației Reporteri fără Frontiere (RSF) cu privire la libertatea presei plasează România pe locul 48. Indexul RSF semnalează că viziunea autorităților statului asupra jurnalismului și libertății de expresie încurajează cenzura și auto-cenzura.

Finanțarea presei este, de multe ori opacă sau chiar marcată de corupție, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor patronilor, care le folosesc adesea drept instrumente de propagandă.

Raportul Departamentului de Stat

La finalul lunii martie, Departamentul de Stat al Statelor Unite a publicat Raportul anual privind starea democrației în lume. În privința presei din România, acesta arată că „organizații de presă independente au constatat politizarea excesivă a presei, mecanisme de finanțare corupte și politici editoriale subordonate intereselor fostului partid de guvernare ales și proprietarilor. Reporterii au declarat că libertatea lor de exprimare a fost limitată și de accesul restricționat la informațiile de interes public emise de guvernul anterior și de instituțiile publice, inclusiv cheltuielile, contractele sau ofertele care implică fonduri publice, precum și la dosarele academice ale demnitarilor. Reporterii și ONG-urile au fost adesea nevoiți să dea în judecată ministerele, agențiile sau entitățile locale controlate de stat pentru a obține acces la informații publice.”

Autorități de Ziua libertății presei

Într-un mesaj transmis de Ziua libertății Presei, premierul Florin Cîţu spune că lupta jurnaliștilor pentru adevăr este vitală „pentru a combate tot ce înseamnă fake-news despre COVID-19 și vaccinare în pandemie”. Premierul îndeamnă presa să fie „partener” în efortul de responsabilizare a românilor pentru a se vaccina în număr cât mai mare.

Mesajul vine pe fondul criticilor cu privire la lipsa unor strategii coerente de comunicare ale Guvernului în perioada pandemiei și ale celor legate de lipsa de transparență și de raportare riguroasă a datelor pandemiei.

Mesajul MAE

Și Ministerul Afacerilor Externe a transmis, luni, un mesaj de solidaritate cu „toți cei care contribuie la informarea corectă și relevantă a opiniei publice, condamnând totodată orice fel de acte arbitrare de violență și represiune îndreptate împotriva acestora."

MAE precizează că Ziua libertății presei e celebrată „în contextul intensificării intimidărilor și atacurilor la adresa jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul media în mai multe state și regiuni de pe glob".

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG