Unul dintre cele mai surprinzătoare momente de Ziua Națională a avut loc la Târgu Ocna/ jud. Bacău, unde festivitatea a început pe fundalul sonor al imnului Republicii Socialiste România. Melodia „Trei culori”, scrisă de Ciprian Porumbescu, este unul dintre cele mai importante simboluri ale perioadei comuniste, fiind imn de stat din 1977 până în 1989.
În piața din Târgu Ocna a răsunat, de pe YouTube, o variantă ale cărei versuri sunt puțin diferite față de cea asumată ca imn de comuniști.
Momentul de la Târgu Ocna a fost transmis live, pe Facebook, chiar de reprezentanții Primăriei. Evenimentul începe cu un discurs al primarului Aurelian Cristian Ciubotaru (PSD).
Ulterior, două persoane plasează un steag în fața oficialilor. Acela e momentul în care, din boxe, începe să răsune cântecul „Trei culori”. Pe imagini se observă cum niciunul dintre oficiali, nici preoții aflați de față, nu intervin pentru a cere schimbarea cântecului.
Versurile melodiei ce a răsunat la Târgu Ocna sunt cele modificate de comuniști în 1976, și nu cele originale, scrise la 1880 de Ciprian Porumbescu, așa cum a susținut primarul orașului într-un interviu telefonic acordat Europei Libere.
Aurelian Cristian Ciubotaru ne-a declarat că alegerea cântecului i-a aparținut, însă nu pentru a aduce un omagiu comunismului, ci pentru a onora amintirea steagului României și pe cea a eroilor care au pierit în războaie.
„Târgu Ocna este stațiune turistică și, dincolo de acest lucru, zona este încărcată de istorie și de patriotism pentru că lupte din primul război mondial au avut loc pe aceste meleaguri: Cireșoaia, Coșna sunt consemnate în toate materialele istorice”, spune primarul.
El consideră că melodia „Tricolor” scrisă de Ciprian Porumbescu este alegerea firească pentru un moment de genul celui care a avut loc miercuri, la Târgu Ocna, și anume depunerea unui steag.
„Întâmplător, în perioada comunistă, a fost și imnul de stat. Nu are nicio treabă aia cu ceea ce am organizat noi la Târgu Ocna. Versurile diferă. Sursa a fost preluată de pe YouTube și de pe canalul MapN, în care este prezentat cântecul patriotic în varianta inițială”, a spus Aurelian Ciubotaru pentru Europa Liberă.
„Ce pot eu să fac dacă Ciprian Porumbescu a lansat această linie melodică?”, se întreabă primarul. Acesta spune că avea 18 ani atunci când a căzut comunismul și că nu „are nicio treabă” cu această ideologie politică.
„Noi nu am vrut sub nicio formă să viciem momentul solemn al Zilei Naționale a României”, a mai spus Ciubotaru.
După momentul muzical patriotic, ceremonia de la Târgu Ocna a continuat cu imnul României, „Deșteaptă-te române”, ce a fost intonat live. La final, a fost oficiată o ceremonie religioasă și au fost depuse coroane de flori.
Filmarea de la Târgu Ocna a devenit virală pe Facebook și YouTube, stârnind comentarii critice din partea mai multor utilizatori. Primarul din Târgu Ocna le consideră neîntemeiate.
Recepția de la Cotroceni fără Dacian Cioloș și George Simion
La București, oficialii au luat decizii pe care nu le-au explicat sau nu le-au adus la cunoștință din timp, scuza perfectă fiind legată de pandemia de Covid.
Sărbătoarea a devenit un motiv de răfuială politică sau ignorare a cetățenilor ieșiți în stradă cu tricolorul în mână. Din bătălia celor mari, s-a ajuns ca și copiii să aibă de suferit, deși au ieșit să vadă parada militară. Sunt mici momente care arată tocmai că România mai are pași de făcut până la a deveni „unită".
1 Decembrie | Parada de la Arcul de Triumf, în imagini
Recepția de la Cotroceni de 1 Decembrie s-a desfășurat în condiții legate de pandemie. Au fost invitate 156 de persoane, dintre care 20 de jurnaliști.
Printre cei care nu au primit însă o invitație de la președintele Klaus Iohannis se numără președinții USR și AUR, Dacian Cioloș respectiv George Simion.
Justificarea oferită de Administrația Prezidențială are la bază legea 215/2016 privind ceremoniile oficiale. În ea se precizează cine are prioritate în cazul astfel de evenimente oficiale: corpul diplomatic, președinții Camerelor, vicepreședinții Camerelor, Guvernul, instituții cu rang de ministru și reprezentanții cultelor. Președintele s-a folosit de lege pentru a nu fi obligat să-i invite la Cotroceni pe liderii principalelor partide de Opoziție, cred analiștii politici.
De la recepția organizată la Palatul Cotroceni a lipsit și Kelemen Hunor, președintele UDMR, dar acesta obținuse o invitație, datorită calității de vicepremier. Nici un reprezentant UDMR nu a răspuns invitației de la Palatul Cotroceni cu ocazia evenimentului de 1 Decembrie, ziua Marii Uniri.
Emil Constantinescu a fost singurul fost președinte care a fost prezent la Palatul Cotroceni. Ion Iliescu și Traian Băsescu au primit invitații, dar au lipsit.
„Am fost invitat și la recepție și la defilare. Nu am participat pentru că sunt la Bruxelles. Am avut trei comisii de 1 Decembrie. Am serviciu, acesta este motivul. Exclus să fie alte motive, nu am a reproșa nimic”, a declarat Traian Băsescu pentru Europa Liberă.
La evenimentul organizat la Cotroceni au participat patriarhul, șefii serviciilor secrete, Raed Arafat, dar și membri ai guvernului.
Klaus Iohannis a avut un scurt dialog cu patriarhul în care a menționat că acesta este vaccinat cu schema completă. După discursul de la recepție, Klaus Iohannis s-a retras. Toate persoanele care au participat la ceremonia de la Palatul Cotroceni au trebuit să poată dovedi vaccinarea anti-Covid.
Unii copii au așteptat degeaba defilarea, militarii au avut traseul scurtat
Și parada de 1 Decembrie a avut parte de un moment neplăcut. Traseul defilării a fost scurtat între Arcul de Triumf și Piațeta Regelui Mihai, fără ca militarii să ajungă până în Piața Victoriei. Cu toate acestea, mii de oamenii, printre care foarte mulți copii, așteptau ca defilarea să fie pe un traseu mai lung. Nu a exista o comunicare oficială pe această temă, prin care cei care doreau să participe să știe că parada nu va trece de zona sediului PSD de pe bulevardul Kiseleff.
Mai mult, regulile impuse ar fi trebuit ca distanțarea fizică să fie încurajată. Din cauza reducerii traseului, persoanele venite să vadă parada militară au fost obligate să formeze aglomerații și să nu respecte regulile.
Copiii au rămas surprinși să vadă că militarii nu trec și prin fața lor, deși traseul părea pregătit în așa fel încât defilarea ar fi trebuit să aibă loc între Arcul de Triumf și Piața Victoriei. Au avut parte doar de vehiculele militare care au parcurs traseul până în fața Guvernului. Pe bulevard, au fost puse garduri, iar jandarmii păzeau ca nimeni să nu intre pe carosabil. Cu toate acestea, spectacolul nu a durat mai mult de 15 minute pentru cei care au fost între Piațeta Regelului Mihai și Piața Victoriei.
„Traseul parcurs de detașamentele pedestre nu a fost diferit față de alte ediții organizate la Arcul de Triumf. În fiecare an, detașamentele pedestre ies din dispozitivul de defilare prin virare la dreapta, pe strada arhitect Ion Mincu, în timp ce tehnica militară părăsește axul de defilare prin Piața Victoriei", a fost poziția Ministerului Apărării pentru Europa Liberă.
Oficialii susțin că diferența de traseu este dată de faptul că militarii care defilează și vehiculele au nevoie de circuite diferite pentru un „impact minim în ceea ce privește blocarea străzilor adiacente pentru circulația publică".
