Linkuri accesibilitate

Zone de libertate LGBTIQ. „România, repetentă la a respecta minoritățile sexuale”


România rămâne printre ultimele 7 țări din UE care nu recunosc legal cuplurile gay

Într-o comunitate declarată de forul ei legislativ „zona de libertate LGBTIQ” (Rezoluția Parlamentului European din 11 martie 2021), România rămâne printre ultimele șapte țări din Uniunea Europeană (UE) care nu recunosc sub nicio formă cuplurile gay, fie că e vorba despre căsătorii sau parteneriate civile.

În acest moment, statul român are o obligație să legalizeze parteneriatele civile”, spune la Europa Liberă Vlad Viski, Director Executiv al organizației comunitare MozaiQ, care se adresează persoanelor LGBTQIA+ din România.

LGBTQIA se referă la persoanele lesbiene, gay, bisexuali, trans, queer, intersex și asexuali.

Implicații europene, ramificări la nivel național

Rezoluția Parlamentului European (PE) semnalează simbolic întărirea poziției Uniunii Europene în favoarea protejării persoanelor LGBTIQ.

Uniunea Europeană se reafirmă ca o uniune a egalității în drepturi pentru toți cetățenii ei. E o reafirmare cu atât mai importantă cu cât vedem în jurul nostru, în special în Polonia și Ungaria, cum drepturile comunității LGBTIQ sunt puse în pericol constant, chiar de către guvernele statelor membre. Este un semnal că e inacceptabil să invoci valorile creștine tradiționale în toate aceste țări, inclusiv România, ca să îi privezi pe concetățenii tăi de drepturi”, spune la Europa Liberă Florin Buhuceanu, Director de Advocacy la Asociația Accept.

„România trebuie să adopte legislație clară și coerentă prin care respectă dreptul la viață intimă și de familie pentru persoanele transgender", spune Vlad Viski.
„România trebuie să adopte legislație clară și coerentă prin care respectă dreptul la viață intimă și de familie pentru persoanele transgender", spune Vlad Viski.

E un semnal de la Bruxelles - comunitatea LGBTIQ trebuie să fie protejată și inclusă în ceea ce înseamnă o Europă a valorilor și a drepturilor omului”, afirmă și Vlad Viski.

Noua poziție luată de instituțiile UE la nivel legislativ, executiv, și juridic lasă loc unor întrebări de-a dreptul „existențiale” la nivel european. Întrebări despre limitele suveranității naționale și despre forța cu care se pot impune hotărârile de la nivel central în statele membre.

Uniunea Europeană își arată colții, pentru că va trebui, mai devreme sau mai târziu, să ia decizii dureroase în ceea ce privește aceste state membre care pun în pericol întreaga arhitectură a drepturilor omului,” afirmă Florin Buhuceanu.

Cazul Coman împotriva României, în care Adrian Coman și Robert Hamilton cereau recunoașterea pe teritoriul României a parteneriatului lor, s-a încheiat în 2018 cu o decizie favorabilă din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Această hotărâre nu a fost pusă în aplicare nici până astăzi.

Românul Adrian Coman și americanul Claibourn Robert Hamilton s-au căsătorit în Belgia.
Românul Adrian Coman și americanul Claibourn Robert Hamilton s-au căsătorit în Belgia.

Deja a început procedura de pre-infringement (n.r. sancționarea statelor membre care nu respectă legislația UE) împotriva României cu privire la implementarea cazului Coman,” clarifică Vlad Viski. „Ambele curți, cea Europeană și Curtea Constituțională, spun că trebuie recunoscut dreptul de ședere al unui partener gay căsătorit cu un partener român într-un stat UE. România nu a făcut acest lucru, așa că Uniunea Europeană analizează acum opțiunile care pot duce inclusiv la infringement și blocarea unor drepturi ale statului român în cadrul Uniunii Europene.”

Asociația Accept, care a dus cazul neaplicării deciziei CJUE mai departe la CEDO, condamnă lipsa de acțiune categorică a instituțiilor europene. „E jenant și pentru Comisia Europeană că a permis ani de zile unui stat membru să tergiverseze aplicarea unei asemenea decizii,” afirmă Florin Buhuceanu.

Curând va fi decis la CEDO și cazul a celor 21 de cupluri gay din România care cer recunoașterea drepturilor de familie. „Sper că statul va înțelege că decizia ce va fi comunicată nu poate fi tratată cu lejeritate, ci va trebui să o aplice”, precizează Buhuceanu.

Recent, România a fost amendată de CEDO pentru încălcarea drepturilor persoanelor transgende, în cazul a doi bărbați transgender care au fost obligați de instanța din România să parcurgă intervenții chirurgicale înainte de modificarea actelor de identitate. Precum în cazul Coman, implementarea deciziei este necesară.

România, repetentă la a-și respecta cetățenii LGBTIQ

În legătură cu acest caz, Vlad Viski atrage atenția că „România trebuie să adopte legislație clară și coerentă prin care respectă dreptul la viață intimă și de familie pentru persoanele transgender.

Acest lucru înseamnă simplificarea procedurilor de modificare a actelor de stare civilă, respectiv a numelui și prenumelui în buletin și a indicatorului de sex din CNP,” spune acesta.

Dacă Parlamentul e incapabil să ne protejeze, Guvernul are mandat să o facă. Va trebui să o facă
Florin Buhuceanu,

Pe agenda statului trebuie să se afle și recunoașterea parteneriatelor și căsătoriilor gay, conform reprezentanților organizațiilor care apără drepturile minorităților sexuale.

„De peste 10 ani se tot încearcă în Parlament legalizarea parteneriatul civil, e timpul să se ia în serios acest lucru. Dacă Parlamentul e incapabil să ne protejeze, Guvernul are mandat să o facă. Va trebui să o facă”, afirmă Florin Buhuceanu, reprezentantul Accept.

România a rămas repetentă la a-și respecta cetățenii LGBTIQ. România este printre ultimele 7 țări din Uniunea Europeană care nu recunosc sub nicio formă cuplurile gay, fie că vorbim de căsătorii sau de parteneriate civile. În acest moment, statul român are o obligație să legalizeze parteneriatele civile”, afirmă Viski, reprezentantul MozaiQ.

Lipsa unei strategii a promovării drepturilor omului

Acestea sunt probleme esențiale, dar punctuale. Florin Buhuceanu consideră, însă, că marea problemă este lipsa de strategii în România pentru astfel de schimbări, lucru care arată o lipsă de viziune și împiedică progresul.

Florin Buhuceanu atrage atenția că România nu are o strategie pentru prevenirea și combaterea discriminării
Florin Buhuceanu atrage atenția că România nu are o strategie pentru prevenirea și combaterea discriminării

România nu are nici astăzi o strategie a drepturilor omului”, menționează Buhuceanu. „Nu are o strategie pentru prevenirea și combaterea discriminării. Nu protejează de discriminare persoanele transgender. Sunt multe de făcut, dar pentru asta e nevoie, pe de o parte, de voință politică și, pe de altă parte, de un document programatic, de un plan. Or, România are un deficit major aici”.

Din planul necesar României ar trebui să mai facă parte, conform reprezentanților organizațiilor LGBTIQ, educația sexuală și de gen și un plan pentru prevenirea HIV/SIDA. Mai întâi însă, România trebuie să își îndeplinească obligațiile și să implementeze deciziile luate la nivel european, pentru a rămâne în rând cu valorile Uniunii Europene.

Rezoluția Parlamentului European

În 11 martie, Parlamentul European a votat în favoarea unei rezoluții care declară Uniunea Europeană zonă de libertate LGBTIQ”. S-au înregistrat 492 de voturi în favoarea rezoluției, 141 împotrivă și 46 de abțineri.

Rezoluția vine ca răspuns la atitudinile discriminatorii în țări precum Polonia și Ungaria. Începând din 2019, în Polonia există regiuni care se declară „libere de [ideologia] LGBTIQ”, în care persoanele din comunitatea LGBTIQ sunt discriminate cu încurajarea autorităților. Și în Ungaria s-au luat măsuri discriminatorii în ultimii ani.

Strategia noastră încearcă să asigure siguranța și egalitatea de șanse a persoanelor LGBTIQ, să le permită să participe pe deplin în societate și să-și atingă adevăratul potențial” a declarat Helena Dalli, Comisarul European pentru egalitate.

Europa este, potrivit Parlamentului European, zonă de libertate LGBTIQ
Europa este, potrivit Parlamentului European, zonă de libertate LGBTIQ

Astăzi vrem să arătăm celor din comunitatea LGBTIQ că aceasta este și Europa voastră, să le spunem părinților îngrijorați pentru siguranța copiilor lor LGBTIQ că îi susținem. În Europa, poți fi cine îți dorești, oriunde. Uniunea noastră va proteja acest drept,” a continuat europarlamentarul Roberta Metsola.

Rezoluția este bazată pe principiile drepturilor și libertăților din Uniunea Europeană, printre care dreptul la egalitatea de șanse, la nediscriminare și la libera circulație. Singura măsură propusă prin această rezoluție este însă una abstractă. Rezoluția „declară Uniunea Europeană o zonă de libertate a persoanelor LGBTIQ” și „condamnă toate formele de violență sau discriminare împotriva persoanelor pe criterii de sex sau de orientare sexuală”.

Rezoluția nu prezintă nicio măsură concretă pentru îndeplinirea practică a acestor declarații, dar adaugă la presiunea pusă pe țările membre are ignoră drepturile persoanelor LGBTIQ.

„Se interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală". (Carta Drepturilor fundamentale a UE)
„Se interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală". (Carta Drepturilor fundamentale a UE)

În schimb, Comisia Europeană ar urma să aibă o abordare mai aplicată prin recenta strategie privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ, un plan de acțiune pe 5 ani pentru combaterea discriminării și protejarea siguranței persoanelor LGBTIQ.

Rezoluția este un pas semnificativ către protejarea drepturilor LGBTIQ în Uniunea Europeană pentru simplul motiv că vine la inițiativa și cu susținerea Parlamentului European, singura instituție europeană aleasă direct de cetățenii UE.

Deși alte măsuri au fost propuse de Curtea de Justiție, de Comisie, sau de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, acest vot de susținere al europarlamentarilor reflectă opinia generală a cetățenilor europeni.

Despre încălcările drepturilor persoanelor LGBTI în Europa, în studiul publicat anul trecut de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA), „Lungul drum către egalitatea persoanelor LGBTI”.

*Articol scris de Sabina Șancu, stagiară Europa Liberă.

Incendiu la secția ATI a Spitalului de Copii „Sfânta Maria" din Iași
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:09 0:00
XS
SM
MD
LG