Ministerul Muncii administrează aproape 10.000 de pensii pensii speciale „civile”. Acestea sunt încasate de foști magistrați, grefieri, foști parlamentari, foști aviatori și diplomați și foști angajați ai Curții de Conturi.
Procentual, pensiile speciale „civile” reprezintă 5% din totalul indemnizațiilor acordate în baza unor legi speciale, restul fiind pensii militare. Aici intră militarii, polițiștii, pensionarii din Serviciul Român de Informații, din SIE, SPP, ANP și Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Pensiile civile au un cuantum total de 121 de milioane de lei pe lună, iar sursa de finanțare a acestora este mixtă: mare parte de la bugetul de stat și o parte de la bugetul asigurărilor sociale. Suma media lunară este de 9.600 de lei.
De cealaltă parte, pensiile militare sunt plătite către aproximativ 200.000 de beneficiari care primesc pe lună 780 milioane de lei. Rezultă o pensie medie de 3.928 de lei pe lună.
Din sistemul public de pensii încasau indemnizații, adică pensii obișnuite, în iunie 2020 aproximativ 3,8 milioane de români. Cuantumul total al veniturilor obținute de aceștia este de 5.8 miliarde de lei, adică o pensie medie de 1.500 de lei pe lună.
Argumentele militarilor
Magistrații, militarii și poliștiștii își apără sistemul de calcul al pensiilor, fiecare venind cu diverse argumente.
„Opinia noastră este că pensiile militare de stat nu ar trebui să fie analizate ca toate celelalte pensii pentru simplul fapt că ele nu au niciun impact asupra bugetului asigurărilor sociale. Pensiile militare de stat se plătesc din bugetul MAPN, bugetul Apărării de 2% din PIB. La Ministerul Afacerilor Interne este la fel. Ne plătim pensiile din bugetul propriu. Un militar plătește impozite, taxe, CASS exact ca orice alt cetățean al României. 45% din salariul lui este reținut. Toți acești bani se duc la buget. Este adevărat, nu se duc la bugetul de asigurări sociale, pentru că pensiile militarilor nu sunt plătite din bugetul de asigurări sociale”, ne-a declarat Daniel Anghel de la biroul de Comunicare al Ministerului Apărării Naționale (MApN).
Sunt posibile pensiile diferențiate?
De multe ori s-a pus în discuție nevoia de diferențiere a pensiilor militarilor sau polițiștilor care au participat în teatrele de operațiuni și și-au riscat viața pe front, ori și-au pus viața în pericol lucrând contra rețelelor de criminalitate organizată, spre deosebire de cei care au stat într-un birou mare parte a serviciului.
„Nu poate fi aplicată această diferențiere la pensie nici măcar în cazul jurnaliștilor care au publicat anchete și cei care au publicat știri copiate din birou. Nu poți să dai o anumită pensie unui profesor care are olimpici și o altă pensie, mai mică, celor care nu au pregătit olimpici. De ce să primească o pensie mai mare un medic care a operat pe creier decât un medic de familie? Criteriile trebuie să fie aplicabile tuturor și trebuie să fie obiective. Pensia se calculează în funcție de câștigurile avute în perioada activă”, ne-a declarat un militar din cadrul MapN.
Fostul ministru al Muncii, Violeta Alexandru, nu este de acord cu această teorie. Ea susține că pensiile militarilor ar trebui diferențiate. Acest lucru nu este însă posibil în prezent deoarece MApN, MAI și SRI au case de pensii independente, care nu interacționează deloc cu ministerul Muncii.
„Sigur că este de discutat în ce măsură toți militarii sunt supuși acelorași riscuri în timpul activității. Mă refer la cei care stau la birou, nu sunt în teatrele de operațiuni. Neavând acces la informații despre ceea ce fac persoanele la care ne referim, mi se pare neserios să fac o evaluare „din avion" și să apreciez, fără nicio dată concretă, că persoanele primesc pensii prea mari sau prea mici. Cred că trebuie făcută o evaluare și în acest sistem și aduse îmbunătățiri, având în atenție particularitățile sistemului militar”, a declarat pentru Europa Liberă Violeta Alexandru.
Responsabilități mari, salarii mici
Pensiile și salariile militarilor reprezintă 53% din bugetul Ministerului Apărării Naționale, mai mic decât al altor ministere, astfel că pensiile pot ajunge și până la 80% din banii acestui domeniu.
„Oamenii în uniformă din toată armata României încap pe scaune pe arena națională. Toți militarii României, nu vorbim de civilii din armată. Suntem sub 70.000 de oameni. Plătim un caporal cu salariul minim pe ecconomie și îl punem să aibă grijă de un aparat militar de câteva zeci de milioane de dolari. O parte dintre pensiile MAPN sunt foarte mari. Vorbim aici de foștii procurori militari sau alți juriști pe care-i plătim noi. Ar mai fi cu pensii foarte mari cei care au ieșit la pensie cu foarte multe ore de zbor, vorbim de piloții militari. Au pensii mari, dar au avut și salarii mari cât au fost în activitate. Din câte știu eu, domnul ministru nu e în primii zece titulari de pensii, deși a fost șef al Statului Major al Apărării, militarul cu cea mai înaltă funcție din Armata României”, ne-a mai declarat Anghel.
Potrivit declarației de avere pe anul trecut, ministrul Apărării din România, generalul Nicolae Ionel Ciucă, are o pensie de 17.000 de lei pe lună.
Fostul ministru al Muncii, Violeta Alexandru, ne-a explicat cum se calculează pensiile militare.
„Militarii nu primesc o indemnizație în plus față de pensia pe contributivitate (cum a fost, până de curând, în cazul parlamentarilor n.r.), ci au un algoritm diferit de calcul a cuantumului pensiei, luând în considerare ca bază de calcul veniturile brute ale persoanei, și nu contribuțiile sale - acesta fiind metoda de calcul de pe vremea lui Ceaușescu -, fapt care conduce la un cuantum mai mare al pensiei. În legislația pensiilor militare este menționată și motivația pentru care s-a adoptat acest algoritm de calcul și anume pentru că acoperă riscurile specifice activității specifice precum și interzicerea/restrângerea unor drepturi pe timpul activității în sistemul de apărare”, ne-a declarat Violeta Alexandru.
Cea mai mare pensie din România: 78.000 de lei
Chiar dacă ministrul Apărării are o pensie mult peste media din sistem, aceasta este sub indemnizația medie a foștilor magistrați, care este de 20.000 de lei.
Potrivit datelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, în februarie 2021. în România erau 4.207 magistrați pensionari. Aceștia au încasat o pensie medie de 19.905 lei, adică 78 de milioane de lei pe lună.
Cea mai mare pensie încasată în România depășește 78.000 de lei pe lună. Beneficiar este un fost procuror și director de penitenciar căruia, dacă i s-ar acorda o indemnizație în funcție de contributivitate, ar trebui să primească puțin peste 5.000 de lei.
Gheorghe Bălășoiu, fost procuror comunist și fost comandat al Penitenicarului Colibași primește acește această sumă lunar după ce s-a pensionat imediat ce a încasat o serie de drepturi restante stabilite de instanțele judecătorești. Legea spune că magistrații se pensionează cu 80% din salariul brut din ultima lună de activitate, cumulat cu sporurile sau alte surse de venit din ultima lună de activitate. Bălășoiu a încasat sumele restante pe mai mulți ani și s-a pensionat imediat, pensia sa fiind astfel de 16.000 de euro pe lună.
Judecătorii de la ÎCCJ dau exemple din Europa
Aceste anomalii au fost remarcate inclusiv de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a României. Instituția a atacat la Curtea Constituțională propunerea de impozitare masivă, cu 85%, a pensiilor mai mari de 7.000 de lei pe lună. În punctul de vedere transmis CCR, ICCJ admitea că, spre deosebire de magistrații din Europa, cei din România au pensii mai mari decât salariile.
„Garanția asigurării independenței judecătorilor în componenta sa economică implică nu doar remunerarea la un nivel înalt a muncii acestora, ci și oferirea ulterior încetării activității acestora a unui nivel al pensiei cât mai apropiat de cel al salariului avut înainte de pensionare, în acest sens fiind prevederile bine cunoscute ale unei serii de recomandări și avize ale organismelor internaționale cu preocupări în domeniul justiției”, se arată în motivarea CCR prin care a respins impozitarea pensiilor speciale.
Procurorii și judecătorii acceptă că în Europa pensiile colegilor sunt la 80% din salariu, dar nu sunt deranjați că în România pensiile lor sunt cu aproximativ 1.000 de euro mai mari decât ultimul salariu. „În acest sens, instanța supremă consideră că nu se poate face abstracție de faptul că, în toate ţările Uniunii Europene, este prevăzută prin Constituţie obligativitatea statului de a garanta magistraţilor, odată cu retragerea din activitate, plata unei pensii al cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii, fixându-se pensii reprezentând 75 - 80% din această ultimă remuneraţie”, se mai arată în document.
Problema în România este că pensiile magistraților sunt cu aproximativ 4.000 de lei mai mari decât ultimul salariu încasat, nicidecum la nivelul de 80% din acest ultim salariu.
Argumentele MAI
Situație este similară și în ceea ce privește pensiile militare ale angajaților Ministerului de Interne. Conform unei informări transmise de Casa de pensii a MAI către Curtea Constituțională, în luna iulie 2020, numărul beneficiarilor de venituri din pensii militare era de 88.413 persoane, iar cuantumul total al veniturilor obținute de aceștia de 365.354.186 de lei. Rezulta o pensie medie de 4.132 de lei pe lună.
Chestiunea cuantumului salariilor și a pensiilor polișitilor a fost abordată recent și de polițistul Marian Godină. În contextul numirii Irinei Alexa ca secretar de stat în MAI, din partea USR -PLUS, pensionară la 42 de ani cu un venit de 13.000 de lei pe lună, Godină arată că aceasta este cu adevărat o știre bună pentru că provoacă indignare, dar că acest caz reprezintă o excepție în sistem.
„Ce vedeți dumneavoastră la știri nu sunt altceva decât niște excepții, sunt unii care au găsit fel și fel de portițe ca să părăsească sistemul atât de devreme și cu pensii atât de mari. În niciun caz nu sunt polițiști simpli, de stradă. Eu am colegi, chiar și la SAS, de peste 50 de ani. Un coleg care a ieșit la pensie de curând are o pensie de 3.500 de lei. Nu se poate spune că e o pensie mică, dar nici una enormă, așa cum se crede în spatiul public.
Legat de salarii, căci și despre ele se vorbește că ar fi foarte mari, am să dau exemplu salariul meu de luna trecută. Am luat salariu 4.400 de lei. Ca să nu mai fie nevoie să răspund comentariilor în care voi fi întrebat dacă nu mai am și alte sporuri, norme de hrană etc, scriu aici că cei 4.400 de lei reprezintă totalul banilor intrați pe card. Adică e acolo inclus tot”, arată Godină pe blogul său.
Diferențe mari, greu de recuperat
Potrivit calculelor Europa Liberă, la nivelul anului 2019 erau în plată aproximativ 3.900.000 de pensii civile pentru care se plăteau 5,8 miliarde de lei pe lună, pensia medie fiind de 1.487 de lei. Aici intră inclusiv pensiile speciale civile administrate de Casa de Pensii a Ministerului Muncii, care sunt în număr de 9.575 și sunt plătite unor foști magistrați, grefieri, parlamentari, aviatori, diplomați și foști angajați ai Curții de Conturi.
Pensiile speciale „civile” reprezintă 5% din totalul pensiilor speciale, restul fiind pensii militare. Cei aproximativ 9500 de „speciali” costă bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat 121 de milioane de lei pe lună.
În cazul pensiilor militare, la nivelul anului 2019 aveam 198.456 de beneficiari care primeau pe lună 780 milioane de lei, de unde rezulta o pensie medie de 3.928 de lei pe lună.
Defalcat, pe fiecare instituții, situația arată asfel
- MAI cu 88. 413 de pensii în plată pentru care se plătesc 365.354.186 de lei pe lună.
- SRI are 11.792 de pensionari pentru care se plătesc 59.436.981 de lei pe lună
- Autoritatea Națională a Penitenciarelor are 10.190 de pensionari pentru care se plătesc pensii de 46.471.798 de lei
- SIE are 1.906 de pensionari pe care-i plătește cu 11.568.000 de lei pe lună
- Serviciul De Telecomunicații Speciale (STS) are 1.890 de pensionari pentru care cheltuie 10.015.657 de lei pe lună
- Serviciul de Protecție și Pază (SPP) are înscriși 1095 de pensionari cu pensii totale de 7.071.341 de lei și
- MApN avea în 2019 83.170 de pensionari, pentru care plătea lunar de 280 milioane de lei.
