NUP | Verdictul sistemului judiciar pentru avizul CSM la judecarea magistraților

Atât procurorii, cât și judecătorii întrebați de Europa Liberă susțin că acest filtru suplimentar este discriminatoriu, neconstitutional, naște noi privilegii pentru magistrați și deschide calea pentru ca alte categorii profesionale să ceară același lucru.

Procurorul militar Bogdan Pîrlog, co-președintele Asociației „Inițiativa pentru Justiție” susține că ideea avizului conform din partea Consiliului este o idee proastă. „Semnalul pe care-l dă o asemenea inițativă este unul de o gravitat extremă: Nu avem încredere în instanțele de judecată care judecă magistrați. În realitate, se dorește crearea unui pol de putere suplimentar, îndeosebi la nivelul Secției pentru Judecători din CSM, cu intenția de a controla sistemul judiciar”, ne-a declarat Pîrlog.

El mai arată este posibil ca acest aviz să fie dat de judecători din CSM care nu au judecat vreodată un dosar penal. „Vorbim de niște judecători aleși care pot fi judecători de civil, dar care se pronunță pe dosare penale. Ce fac ei? Se apucă să judece dosarul în avans, intră pe fondul lui, se substituie judecătorului de Cameră preliminară?”.

„Mai departe, dacă Secția dă aviz pozitiv, judecătorul la care ajunge dosarul nu cumva primește semnalul că magistratul respectiv trebuie condamnat din moment ce așa a zis CSM? Apoi trebuie să avem grijă că acest tip de discurs se va perpetua. Parlamentarii or să vrea și ei aviz înainte de trimiterea în judecată de la

colegi, polițiștii și militarii la fel, funcționarii publici o să ceară aviz de la primul ministru, avocații o să ceară aviz de la barou și tot așa. Până unde merge nebunia asta? Acestea sunt concepte de republică bananieră, acesta nu este un sistem juridic funcțional, nu este un stat de drept și denotă o neîncredere în justiție. Acest aviz este un filtru suplimentar. Mai rămâne ca la viitoare campanie pentru alegererile din CSM candidații să promită că nu va fi trimis nimeni în judecată, pe motiv că dosarul nu trece de mine”, mai susține Pîrlog.

Garanția profesionalismului

Sorina Iolanda Marinaș este judecător la Curtea de Apel Craiova și consideră că noua propunere din CSM este o greșeală. „Resping orice idee de procedură filtru sau de aviz. Singura garanție de care trebuie să beneficieze orice cetățean este garanția unei recrutări corecte în magistratură și garanția promovării pe bază de examen, pe criterii de meritocrație, nu pe interviu sau alte asemenea proceduri ce nu asigură o pregătire temeinică a magistraților”, ne-a declarat Sorina Marinaș.

De aceeași părere este și Alina Mihaela Niţă, judecător la Tribunalul Neamţ: „Fac parte din categoria magistraţilor care nu doresc niciun fel de imunitate sau filtre mai presus de orice cetăţean obişnuit şi resping categoric intervenţia unui organ administrativ, cum sunt secţiile din cadrul CSM, în activitatea unui procuror, în activitatea de urmărire penală care trebuie să rămână în toate etapele sale în competenţa exclusivă a procurorului de caz", ne-a declarat Mihaela Niță.

Egalitatea în fața legii devine un slogan

Alexandra Lancrănjan este procuror DNA și membru al Asociației „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor”. Ea consider că avizul CSM pentru trimiterile în judecată ale magistraților ar reprezenta o nouă procedură de Cameră preliminară și o nouă formă de imunitate a unei categorii profesionale.

„În primul rând, această discuție despre garanții suplimentare și poziții privilegiate este greșită conceptual. Cetățenii sunt egali în fața legii, codul de procedură penală oferă suficiente garanții și atât timp cât blamăm imunități în cazul altor categorii profesionale, nu văd de ce am folosi altă unitate de masură în cazul magistraților. Un aviz al CSM, în secții sau în plen, depășește rolul acestui organism, practic ar fi o cameră preliminară suplimentară, fără competența de a efectua probe și care s-ar pronunța înaintea sau în locul judecătorului competent”, ne-a declarat Lăncrănjan.

Judecătorul militar George Matei crede că un astfel de aviz este în dezacord cu Constituția. „Am îndoieli că rolul constituțional al CSM este de a emite un aviz conform cu privire la trimiterea în judecată a unei persoane. Nu cred că o astfel de dispoziție va rezista în fata unei excepții de neconstituționalitate”, ne-a declarat George Matei, judecător la Curtea Militară de Apel București.

O instanța paralelă

Procurorul Cristian Ardelean de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor consideră propunerea partidelor politice o idee nefericită care transformă CSM într-o struțo-cămilă.

„Transformi CSM într-o struto cămilă, Consiliul va fi și puțin procuror ierarhic superior și un pic de judecător de camera preliminară și judecător de fond. Consiliul e totuși un organ administrativ. Daca CSM dă aviz negativ, care va fi continuarea? Parchetul va avea o cale de atac? Vor trimite dosarul la parchet pentru completarea cercetărilor? Va putea Consiliul să se pronunțe pe legalitatea administrării probelor? Pe loialitate? Mai are sens în acest caz verificarea legalității rechizitoriului de procurorul șef? Eu văd alt tip de garanții, daca tot e neapărat necesar. De exemplu, dosarele cu magistrați de la Oradea să fie cercetate de DNA Timișoara, iar rechizitoriile cu magistrați să fie avizate de colegiul de conducere al DNA. Dacă rechizitoriul este verificat, citit de toată conducerea DNA, se mai poate vorbi de abuz?”, se întreabă Cristian Ardelean.

Cristi Danileț, fost membru al CSM și judecător la Tribunalul Cluj arată că acest aviz conform al Consiliului reprezintă pași înapoi ai sistemului judiciar

„Un dosar de urmărire penală se face de procuror şi se verifică de judecător. Asta e regula în toată lumea care cunoaşte principiul separaţiilor funcţiilor procesuale. CSM este un organism administrativ care se ocupă de cariera magistraţilor şi de protejarea justiţiei de factori externi. Nicidecum nu este un fel de super-procuror care verifică dosarele. Personal, cred că un astfel de proiect va pica testul de constituţionalitate, dacă cineva îl va ataca la CCR. A existat un sistem de autorizare a rechizitoriilor în privința magistraților, avocaților, notarilor și executorilor judecătorești în perioada dinainte de reforma justiției din 2004. Atunci, verificările le făcea ministrul Justiției. S-a renuntat la această idee, fiind incompatibil cu ceea ce numim independența functională a justiției ca cineva din afara sistemului de instanțe și parchete să verifice actele magistraților. O întoarcere în timp este inacceptabilă”, ne-a declarat judecătorul Danileț.

Riscul de imagine și protecția magistraților

Un alt judecător susține că acest aviz pus de politicieni în mâna CSM va afecta imaginea instituției. „Condiția avizului pentru trimiterea în judecată va pune Consiliul în centrul unor speculații sau chiar acuzații privind tendința de protejare a unor magistrati, existând riscul de se crea aceeași imagine publică negativă pe care o căpătat-o Parlamentul, respingând solicitările parchetelor.

Pe termen scurt, important este ca desființarea SIIJ să aibă loc cât mai rapid, chiar și cu aceste concesii percepute de publicul larg drept adevărate privilegii sau imunitati, pentru a înceta monopolul acestei secții asupra oricărei fapte penale, pe simplul motiv ca ar fi implicat, in orice mod, un magistrat. Până la etapa trimiterii în judecată, condiționată de acel aviz, se vor putea lucra totuși dosare de către procurori specializati după natura faptelor, vor dispărea prorogarile de competenta care au permis SIIJ să renunțe la căi de atac sau să le retragă șamd. Pe termen mediu și lung, astfel de „filtre” în fața unor organisme administrative nu ar trebui să reziste și vor fi mai ușor de abrogat imediat după ce s-a finalizat tranziția competenței de la această structură specială, amorfă și atipică, deoarece nu au o bază constituțională, regula fiind egalitatea în fața legii”, ne-a declarat un judecător care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Beneficiarii reali

Un alt procuror arată că avizul conform al CSM este invenția șefului CSM Bogdan Mateescu și a fostului ministru al Justiției, Cătălin Predoiu.

„Avem pe masă propunerea domnilor Mateescu și Predoiu. Cea care a stat în spate a fost Lia Savonea. Ea a avut ideea. A dorit să decidă cine să fie trimis în

judecată și cine nu. Cum să aprecieze un civilist dacă un dosar penal este corect întocmit sau nu? În Secția pentru judecători sunt vreo trei care au judecat dosare penale. În altă ordine de idei, ministrul Justiției trebuie să renunțe la retorica asta ca SIIJ nu e bună pentru că are doar două rechizitorii pe an. Este o idee total contraproductivă. Nu asta e problema Secției Speciale. Adina Florea a întocmit cîteva rechizitorii care au fost infirmate ulterior”, ne-a declarat un procuror care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Surse din Coaliția de guvernare au declarat pentru Europa Liberă că UDMR ar vota proiectul pentru desființarea Secției Speciale doar dacă există unui aviz obligatoriu de la CSM pentru trimiterea în judecată a unui procuror sau judecător.

O propunere agreată în discuțiile dintre partidele din coaliția de guvernare este ca după desființarea SIIJ dosarele să fie repartizate respectându-se competențele materiale ale Parchetelor, astfel dosarele de corupție vor ajunge la DNA. Pentru ca toate aceste puncte să fie validate și de UDMR s-a apelat la o soluție de compromis.

„În momentul când e finalizat rechizitoriul, înainte ca acesta să fie trimis în instanță, trebuie să aibă avizul conform al CSM. Fără existența acestui aviz, dosarul nu poate ajunge în instanță. Pe scurt, CSM poate bloca trimitere în instanță a unui dosar. Aceasta este formula care a primit cea mai mare susținere din partea partidelor din Coaliție”, susțin surse participante la discuții.