Interviu | O nouă ambasadă la Ierusalim. Culisele relației Israel - Kosovo

Republica Kosovo și-a inaugurat pe 14 martie noua ambasadă la Ierusalim, eveniment văzut ca o realizare majoră de mica țară din Balcani. Relațiile dintre Kosovo și Israel au început cu câțiva ani în urmă și au accelerat vertiginos în ultimele șase luni. Israel a recunoscut oficial Kosovo la 4 septembrie 2020, iar cele două țări au deschis oficial calea diplomatică la 1 februarie.

În câteva săptămâni, Kosovo și-a făcut un nou prieten, a deschis o nouă ambasadă, a asigurat un val de investiții și un ajutor cu vaccinuri cu care să-și imunizeze populația.

Din partea balcanică, fostul ministru de Externe și Diaspora Meliza Haradinaj-Stublla s-a aflat în spatele noii relații istorice. Cu câteva zile înainte de inaugurarea ambasadei, aceasta și-a dat demisia în urma acuzațiilor că soțul ei a dat mită pentru a-i obține locul în parlament.

Europa Liberă România a discutat cu Realdo Silaj, fost consilier al ministrului Haradinaj-Stublla în perioada august 2020 - martie 2021 despre culisele acestei noi relații diplomatice. Silaj a facilitat ceremonia de semnare a acordului dintre Kosovo și Israel.

Europa Liberă: Care a fost rolul dumneavoastră în acest proces diplomatic?

Realdo Silaj: Eu am participat la organizarea conferinței și a ceremoniei de semnare de la 1 februarie - primul eveniment de stabilire a relațiilor diplomatice în istorie organizat pe Zoom. Am mobilizat resurse extraordinare, care arată cât de dedicați suntem acestei noi prietenii.

Fostul Ministru de externe a declarat că Israel și Kosovo au o „legătură istorică”. În ce constă această legătură?

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, populația albaneză de pe teritoriul Albaniei și Kosovo au ajutat comunitatea evreilor. E singurul loc din Europa unde erau mai mulți evrei după război decât înainte. Mai multe familii din Kosovo au ajutat evreii să scape din Europa și câțiva dintre ei sunt onorați la Yad Vashem (muzeul victimelor Holocaustului).

Ce poate oferi Kosovo Israelului?

Kosovo are mult potențial în ceea ce privește resursele umane - peste 70% din populație are sub 35 de ani. E o populație tânără și avansată tehnologic, care a fost izolată politic prin lipsa mișcării libere. Stabilirea relațiilor cu Israelul, un stat inovator cu Investiții Străine Directe semnificative, ar dezvolta economic ambele state. Kosovo este, de asemenea, un punct strategic în centrul Balcanilor de Vest, care deschide poarta spre întreaga regiune.

Statutul Republicii Kosovo nu s-a schimbat, este în continuare un stat care și-a declarat unilateral independența. Paralelele cu Palestina sunt ușor de făcut. De ce consideră Israelul că este o decizie bună să recunoască Kosovo?

Independența declarată în 2008 a fost susținută de opinia Curții Internaționale de Justiție din 2010. Kosovo este un caz unic, sui generis, care este tras în alte dezbateri pentru a justifica alte mișcări de independență. Cazurile sunt diferite, iar orice paralele imaginare se fac sunt făcute de persoane cu alte interese. Kosovo rămâne un caz unic.

Prin inaugurarea ambasadei la Ierusalim, Kosovo acceptă revendicarea israeliană a teritoriului, și indirect acceptă dislocarea și genocidul populației palestiniene. De ce Ierusalim și nu Tel Aviv?

Realdo Silaj

În 2017, Statele Unite ale Americii au recunoscut revendicarea Ierusalimului ca fiind capitala Israelului. Kosovo este prima țară care a stabilit relații diplomatice cu Israelul de atunci - Ierusalimul de Vest era capitala declarată și cine e Kosovo să spună că nu acolo e capitala lor? Nu există nicio altă conotație politică oficială sau neoficială în spatele deciziei de a deschide ambasada la Ierusalim.

Începând cu 2017, Serbia a condus o campanie împotriva Kosovo încercând că convingă numeroase state să nu ne mai recunoască independența. La această campanie s-au alăturat și autoritățile din Palestina. Relația proaspăt stabilită, însă, e una bilaterală. Nu are nimic de a face cu Palestina. Trebuie amintit că deși majoritatea populației din Kosovo este musulmană, Kosovo nu este un stat musulman, ci unul laic.

Ipotetic, dacă palestinienii ar cere ajutor de la Kosovo, dar Israel ar descuraja acest lucru, Kosovo nu ar ajuta palestinienii?

Kosovo este un stat tânăr care are nevoie de toți prietenii pe care și-i poate face. Relația dintre Kosovo și Israel nu e exclusivă, nu reflectă relația cu alte state. Kosovo ar putea avea relații diplomatice atât cu Israel cât și cu Palestina, dar nu are suficientă subiectivitate internațională încât să conteze în acest conflict.

În afara discuției despre populația musulmană de pe teritoriul statului Israel, apare și problema altor state musulmane, care s-au declarat nemulțumite de decizia republicii Kosovo de a deschide canalul diplomatic cu Israelul. Nici Uniunea Europeană nu pare foarte mulțumită.

Turcia a condamnat cel mai mult această nouă relație. Deși Turcia este unul dintre cei mai apropiați aliați ai statului nostru, cu o comunitate puternică în Kosovo și investiții mari, relația nu este exclusivă. Majoritatea țărilor musulmane și arabe recunosc statutul independent pentru Kosovo și cred că relațiile vor rămâne bune.

În ceea ce privește Uniunea Europeană, menționez că am fost lăsați în urmă. Problema ambasadei este minusculă față de problemele integrării în comunitatea europeană. Procesul de liberalizare a vizelor nu s-a finalizat, deși Kosovo a îndeplinit lista - mult mai mare decât pentru alții - de cerințe. Tinerii din Kosovo își pierd speranța în UE.

Ines Demiri, trimisul Kosovo în Israel, în timpul ceremoniei oficiale de inaugurare a ambasadei

Revenind la chestiunea Israelului - cât de importante sunt relațiile cu Kosovo pentru imaginea publică a israelienilor? Dă bine să deschidă dialogul cu un stat cu populație majoritar musulmană.

Este într-adevăr un PR bun pentru Israel să își consolideze relațiile cu Kosovo, pentru că adaugă la numărul de state care relaționează cu ei.

Aș vrea să discutăm despre implicarea Statelor Unite în această situație. Americanii sunt foarte implicați atât în Kosovo, cât și în Israel. Ei au mediat acordul dintre Kosovo și Serbia. Să trecem peste ipoteza naivă că au oferit doar un forum de discuție - ce au obținut americanii?

SUA este angajată să ajute Kosovo să prospere, fiind cel mai important aliat și partener al republicii. Prin Acordul de la Washington cu Kosovo și Serbia, SUA demonstrează că este un mediator bun de acorduri internaționale, ceea ce îi întărește legitimitatea ca mediator în plan internațional. SUA a intrat în această afacere ca să susțină două creații la care a contribuit - Republica Kosovo și Statul Israel - este o parte interesată.

Procesul diplomatic a culminat sub auspiciile președintelui Trump, conform viziunii sale pentru politica externă.

În același Acord de la Washington, Serbia a căzut și ea de acord că își va muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim. Asta nu s-a întâmplat.

Natura Acordului este una un pic mai complicată - a fost semnat între SUA și Kosovo, între SUA și Serbia. Practic, este un angajament față de America, nu unul față de celălalt. Kosovo și-a mutat ambasada, printre altele a declarat Hezbollah o organizație teroristă. Serbia nu a făcut acest lucru, poate datorită relației cu Rusia. Să mute ambasada e mai complicat pentru sârbi decât a fost pentru noi să deschidem una nouă. Acum, e datoria Serbiei să implementeze partea lor din Acord.

Dacă Acordul este cu SUA, ce s-a realizat din punct de vedere al relațiilor bilaterale Serbia-Kosovo?

În mod oficial, prin Acord s-a promis către SUA normalizarea relației bilaterale dintre Kosovo și Serbia. E foarte important aspectul economic, care permite investiții pe termen lung. Însă promisiunile celor două țări una față de cealaltă sunt blocate de faptul că Serbia nu își implementează angajamentele. Sârbii nu sunt serioși nici în ceea ce privește acordurile semnate la Bruxelles.

Reprezentantul Kosovo primește un dar de la șeful diplomației externe din Israel

Multe critici față de alții, dar nicio recunoaștere de vină din partea republicii Kosovo.

Orice probleme sunt, se datorează faptului că suntem un stat foarte tânăr. Suntem suverani de 13 ani, iar instituțiile și oamenii care lucrează în ele sunt la fel de noi. Cauza pașilor necoordonați este neliniștea politică în plan intern. În 13 ani, niciun guvern nu și-a terminat mandatul. Tocmai am avut alegeri anticipate. Agenda politică se schimbă prea des și ocupă prea mult din timpul prețios în care republica încearcă să se legitimeze internațional.

Să ne întoarcem la discuția despre Israel. Afacerile și investițiile israeliene sunt, pe lângă aspectul politic, partea importantă din noua relație bilaterală. Cât de mult cântăresc afacerile israeliene în Kosovo?

Un proiect major care nu s-a inaugurat încă public are de a face cu generarea de energie eoliană, un proiect în valoare de 170 de milioane de euro. Este susținut prin investiția unei companii israeliene, care a venit aici cu mult înaintea deschiderii canalului diplomatic. Când va fi inaugurat, acest proiect va fi cea mai mare investiție străină directă din țară, de două ori mai mare decât cea mai mare de acum. Camere de comerț și investitori deja țintesc spre Kosovo. Și universități din Israel s-au arătat interesate, au intrat în contact cu cele de aici.

Prosperitatea economică adusă prin relațiile cu Israel va ajuta Kosovo să se dezvolte intern, să reducă șomajul și să îmbunătățească educația. Toate acestea vor ușura procesul de integrare europeană și, să sperăm, va îmbunătăți dialogul cu Serbia.

Pe lângă potențial, un fapt ce definește forța de muncă din Kosovo este costul foarte mic al muncii. Una dintre industriile esențiale din Israel este aceea a apărării. Există vreun aspect de apărare în această nouă relație bilaterală?

Nu s-a discutat nimic despre apărare sau armată. Pe lângă relațiile diplomatice, singurele două memorandumuri semnate sunt între Miniștrii de Externe pentru consultații politice și cu fondul de stat israelian pentru investiții.

Forțele de securitate din Kosovo, care vor deveni armata, sunt antrenate de Garda Națională din Iowa (SUA).

Ce altceva a reușit să obțină Kosovo prin noua relație diplomatică cu Israelul?

Kosovo este singura țară din Europa în care nu s-a început vaccinarea. Înaintea ceremoniei de semnare a acordului bilateral, la 1 februarie, s-a discutat despre vaccinuri. Israel va ajuta Kosovo cu vaccinuri.

Ines Demiri este charge d’affaires la ambasada din Ierusalim. Tatăl ei este un om foarte important în Kosovo - om de afaceri, fost ministru, și lider al micii comunități evreiești. Ce influență a avut acest lucru asupra numirii ei pentru noul post?

Ines Demiri este un diplomat foarte capabil, care se afla dinainte în corpul diplomatic al republicii. Ea face parte, de asemenea, din comunitatea noastră evreiască. Nu voi comenta mai departe despre acest lucru.

Ce influență va avea noua prietenie dintre Kosovo și Israel asupra poziției sale în Europa?

Kosovo este o parte integrantă din Europa și aici își are locul. Kosovo va face parte din Uniunea Europeană, nu există nicio alternativă. De jure, de facto, de orice. Relația cu Israelul e un aspect al politicii internaționale, ține de integrarea în comunitatea globală. Sperăm că aceasta va atrage recunoașterea independenței din partea mai multor state în viitor.

Cinci state membre ale Uniunii Europene nu recunosc Kosovo (Spania, Slovacia, Cipru, Grecia și România). E un moment bun pentru UE și statele sale membre să își evalueze angajamentul față de noi: va lăsa UE procesele de integrare în aer, făcându-ne să ne căutăm prieteni altundeva și apoi judecându-ne pentru asta?

Prezența UE în Kosovo e foarte puternică, instituțional și financiar, dar în momentul acesta oamenii din Kosovo trebuie să o vadă cu proprii ochi, să o atingă. Tot ce văd ei acum sunt investițiile din Turcia, din Israel, și din anumite state membre, dar nu de la UE.

Este vreun semn de schimbare în ceea ce privește recunoașterea independenței de către România?

România are o reprezentanță la Priștina, dar nimic nu pare să se schimbe. Sperăm că bunele relații dintre România și Albania vor provoca o schimbare și în Kosovo.