Linkuri accesibilitate

„Global Britain” | Marea Britanie crește arsenalul nuclear cu 40%, o premieră după Războiul Rece


Guvernul Johnson a întocmit o nouă strategie de securitate și politică externă menită să crească influența Regatului Unit pe plan mondial

Marea Britanie și-a revizuit strategia de securitate și politică externă într-o mișcare prin care Londra încearcă să se repoziţioneze după Brexit ca o putere majoră pe scena internaţională, în conformitate cu conceptul „Global Britain”.

Cea mai importantă schimbare o reprezintă decizia de a opri și inversa planurile de reducere a stocului de arme nucleare. Într-o decizie în premieră după Războiul Rece, Marea Britanie îşi va mări arsenalul nuclear cu 40%.

Numărul de focoase nucleare va crește la 260, deși trebuia să scadă la 180 conform planurilor anterioare din 2010.

Potrivit presei britanice, Downing Street invocă o „panoplie în creştere a ameninţărilor tehnologice şi doctrinare” pentru a justifica această schimbare de curs, fără precedent după Războiul Rece.

Dorința de a crește la 260 de focoase nucleare ar aduce-o în apropierea Franței, cel mai important deținător de focoase din Europa. Macron își propunea să își construiască o armată europeană care ar fi făcut ca NATO să nu mai fie de actualitate, iar Marea Britanie s-ar fi trezit într-o poziție foarte complicată odată cu Brexit. Marea Britanie încearcă acum să își construiască o defensivă militară care să fie și pe placul SUA, dar și să o aducă într-o zonă de interes pentru UE”, explică pentru Europa Liberă profesorul Andrei Țăranu, expert în studii europene și relații internaționale.

Numărul estimat de focoase nucleare (Sursa: BBC)
Numărul estimat de focoase nucleare (Sursa: BBC)

Prezentând strategia în fața parlamentarilor, Boris Johnson a spus că Marea Britanie va trebui să „reînvețe arta” de a concura împotriva țărilor cu „valori opuse”. El a adăugat că Regatul Unit va rămâne un susținător ferm al alianței NATO și pentru păstrarea păcii și securității în Europa.

La fel ca înainte de Brexit, Marea Britanie continuă să vadă principalele amenințări la adresa securității sale în: China, Rusia, terorismul și atacurile cibernetice. Și continuă să aibă ca obiective principale, printre altele, promovarea democrației, comerțului liber, drepturile omului și lupta împotriva schimbărilor climatice.

Există însă diferențe. Cea mai importantă este sugestia unei orientări a atenției departe de Europa către Indo-Pacific.

Marea Britanie încearcă să reocupe o poziție pe care a avut-o înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial în Orientul Îndepărtat și pentru asta trebuie să își construiască și o strategie de apărare împreună cu aliații pe care îi are și care sunt împotriva Chinei în marea lor majoritate”, arată profesorul Andrei Țăranu.

Orientarea spre Pacific este una istorică din timpul în care Marea Britanie a fost o puternică forță colonială care s-a întins în regiune.

Romania - Andrei Țăranu
Romania - Andrei Țăranu

Johnson încearcă să se întoarcă către Commonwealth pentru că India, odată perla coroanei britanice, sau țările din Asia de Sud-Est sunt foste colonii în care Marea Britanie vrea să se întoarcă într-o formă de potențial competitor economic, competiție pe care trebuie să o ducă cu China. Interesul pentru Oceanul Pacific îl împărtășește cu SUA. Marea Britanie vrea să capete o relație deosebită cu SUA într-o competiție cu UE. Statele Unite au pornit un program economic de 1.900 de miliarde dolari care este foarte interesat pentru toate statele lumii, toți vor să participe la această relansarea a SUA, iar Marea Britanie simte o oportunitate”, argumentează Andrei Țăranu.

Creșterea arsenalului nuclear

Noul document cu strategia de securitate și politică externă se întinde pe 114 pagini și stabilește prioritățile Regatului Unit până în 2030.

Se estimează că stocul nuclear din Marea Britanie cuprinde 195 de focoase și trebuia să scadă la 180 până la mijlocul anilor 2020. Dar cea mai recentă evaluare spune că această ambiție „nu mai este posibilă”, având în vedere „mediul de securitate în evoluție” din ultimul deceniu.

Documentul stabilește că Marea Britanie nu va mai publica cifre privind mărimea stocului său operațional, pentru a menține „ambiguitatea deliberată” pentru adversari.

Revirimentul are loc în timp ce Londra încearcă să se repoziţioneze după Brexit ca o putere majoră pe scena internaţională, în conformitate cu conceptul „Global Britain”.

Modificarea „ar încălca angajamentele asumate de (Londra) în cadrul Tratatului de neproliferare nucleară”, a denunţat luni într-un comunicat ICAN (Campania Internaţională pentru Abolirea Armelor Nucleare).

Decizia Marii Britanii de a-şi mări stocul de arme de distrugere în masă în mijlocul unei pandemii este iresponsabilă, periculoasă şi încalcă dreptul internaţional”, a subliniat Beatrice Fihn, directoarea acestui ONG.

Grupul Campania pentru dezarmarea nucleară (CND) îl consideră un „prim pas către o nouă cursă a înarmării nucleare”, considerând decizia Marii Britanii „o uriaşă provocare pe scena internaţională”.

În timp ce lumea se confruntă cu pandemia şi haosul climatic, este incredibil că guvernul nostru alege să mărească arsenalul nuclear britanic”, a declarat secretarul său general, Kate Hudson, pentru care „a provoca tensiuni globale şi a risipi resursele noastre este o abordare iresponsabilă şi potenţial dezastruoasă”.

Decizia britanicilor crește riscul unei noi curse a înarmării nucleare, la foarte scurt timp după ce o altă criză în negocierile dintre Statele Unite și Rusia privind prelungirea acordului de dezarmare a creat emoții uriașe privind o degradare a situației pe plan mondial.

Venirea noii administrații Biden a dus la deblocarea situației și parafarea unui înțelegeri pentru prelungirea acordului New Start pe o perioadă de încă cinci ani. Negocierile privind prelungirea sa au fost blocate pe toată durata președinției lui Donald Trump

Tratatul limitează arsenalele Rusiei și ale Statelor Unite la maximum 1.550 de focoase desfășurate pentru fiecare dintre aceste două țări, o reducere de aproape 30% față de plafonul anterior, stabilit în 2002. De asemenea, restricționează numărul de lansatoare și bombardiere la 800, care rămâne încă suficient pentru a distruge Pământul de mai multe ori.

Riscul unui atac chimic

Noul document cu strategia de securitate a Marii Britanii prezintă deschis riscul ca o grupare teroristă să reușească să comită un atac chimic, biologic sau nuclear (CRBN) până în 2030.

Marea Britanie s-a confruntat, începând cu 2015, cu foarte multe atacuri teroriste, care și-au lăsat amprenta asupra mentalului colectiv britanic. Majoritatea britanicilor sunt sensibili la atacuri teroriste. Atacurile chimice și nucleare, așa numitele bombe murdare, sunt un subiect care apare în toate tratatele de apărare din lume chiar dacă nu sunt așa ușor de realizat. Unele atacuri la nivel chimic sau nuclear pot exista și sunt întotdeauna în vizorul structurilor de securitate. Într-o perioadă foarte complicată în care am văzut atacuri chimice în Siria, există riscul ca ele să apară și în alte țări”, arată Andrei Țăranu.

Un atac terorist la finalul unui concert pe Manchester Arena a ucis 22 de oameni în 22 mai 2017
Un atac terorist la finalul unui concert pe Manchester Arena a ucis 22 de oameni în 22 mai 2017

Documentul prevede ca Marea Britanie să se implice pentru a înființa un nou centru de operațiuni de combatere a terorismului pentru a îmbunătăți răspunsul la atacurile teroriste.

Guvernul dorește ca Marea Britanie să devină o „superputere științifică și tehnologică” până la sfârșitul deceniului.

Rusia și China

Guvernul britanic descrie China drept un „concurent sistemic” - nu ca un stat ostil. „Puterea în creștere și asertivitatea internațională vor fi probabil cel mai semnificativ factor geopolitic din anii 2020”, se arată în document.

Toată lumea are un interes să coopereze cu China, depinde de domeniu. UE, Marea Britanie sau SUA sunt dependente de fabrica mondială care este China. O parte din produsele manufacturate a lumii sunt fabricate în China. A început o competiție pentru cine va reuși să înlocuiască China, dacă se va reuși, în acest proces de manufacturare. Marea Britanie este un stat mic cu 50 de milioane de locuitori, care chiar dacă are bani mulți, nu poate intra în competiție cu SUA și UE și pentru asta are nevoie și de colaborări economice cu China”, afirmă Andrei Țăranu.

Rusia este identificată însă ca „cel mai important risc” pentru securitatea Marii Britanii. Până când relațiile cu guvernul rus se vor îmbunătăți, Marea Britanie va „descuraja activ și se va apăra împotriva” unui „spectru complet de amenințări”, se arată în document.

Rusia nu poate conta foarte mult în această competiție, are în acest moment doar resurse de oferit și pentru asta, în condițiile în care UE se uită cu interes la resursele Rusiei, Marea Britanie se desparte și aici de politica europeană”, arată profesorul Andrei Țăranu.

Premierul Boris Johnson discută cu Vladimir Putin la finalul Conferinței Internaționale privind situația din Libia, 1 ianuarie 2020
Premierul Boris Johnson discută cu Vladimir Putin la finalul Conferinței Internaționale privind situația din Libia, 1 ianuarie 2020

Uniunea Europeană este foarte puțin menționată, dincolo de recunoașterea contribuției sale la pacea în Europa. În schimb, documentul subliniază „parteneriatul de securitate” cu Franța și descrie Germania ca „aliat esențial” în domeniul diplomatic.

Statele Unite rămâne „cel mai important aliat strategic al Regatului Unit”, cu care va continua cooperarea într-un „spectrul complet de apărare, informații, putere cibernetică, antiterorism și nuclear”.

Analiza susține că Marea Britanie ar trebui să-și reorienteze politica externă către țări precum India, Japonia și Australia din regiunea „Indo-Pacific”.

Principalele linii trasate în noua strategie de securitate

Arme Nucleare: plafonul stocului de focoase nucleare va crește pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece la 260 punând capăt unui obiectiv anterior de reducere a acestuia la 180 până la mijlocul anilor 2020.

Desfășurarea de rachete: Marea Britanie nu va mai declara câte rachete are, într-o nouă politică de ambiguitate deliberată. Anterior spusese că această cifră era de 120.

Atacuri nucleare: Marea Britanie își rezervă dreptul de a folosi arsenalul împotriva noilor „tehnologii emergente”, precum și a armelor chimice sau biologice de distrugere în masă.

China: Este descrisă ca „concurent sistemic” - nu ca un stat ostil. „Puterea în creștere și asertivitatea internațională vor fi probabil cel mai semnificativ factor geopolitic din anii 2020”.

Rusia: „Cea mai acută amenințare la adresa securității noastre”. Până când relațiile cu guvernul său se vor îmbunătăți, Marea Britanie va „descuraja activ și va apăra împotriva” unui „spectru complet de amenințări”.

SUA: Rămâne „cel mai important aliat strategic al Regatului Unit”. Cooperare continuă în „spectrul complet de apărare, informații, putere cibernetică, antiterorism și nuclear”.

Indo-Pacific: După Brexit, Marea Britanie va stabili „o prezență mai mare și mai persistentă decât orice altă țară europeană” în regiune. Își propune să adere la blocul comercial CPTPP al națiunilor din Pacific.

Cheltuieli pentru sprijin extern: Promisiunea de a reveni la bugetul de 0,7% din PIB, „atunci când situația fiscală o permite, potrivit prefaței semnate de Boris Johnson.

Atacuri teroriste: Este „probabil ca un grup terorist să lanseze un atac CBRN [chimic, biologic, radiologic sau nuclear] de succes până în 2030”.

Proiect de lege privind spionajul: o nouă legislație pentru a face față amenințărilor de spionaj din Rusia, China și din alte părți și pentru a ajuta la combaterea amenințărilor moderne, cum ar fi de dezinformarea.

Centrul de operațiuni: Poliția antiteroristă, MI5 și procurorii speciali vor avea un sediu comun în centrul Londrei pentru a pune la comun expertiza.

Centru de criză: Îcnaltă tehnologie de 9,3 milioane de lire sterline pentru a asigura monitorizarea în timp real a amenințărilor teroriste și a altor amenințări de criză.

Magnitsky-plus: Noul regim de sancțiuni care urmează să fie lansat la sfârșitul acestui an, axat pe corupție, îi va împiedica pe cei acuzați să intre în Marea Britanie sau să mute bani prin City of London (nr. zona financiară).

Armata cetățenilor: Ideea de a crea un „cadru rezervist civil pentru sprijin în perioade de criză” care să lucreze alături de armată în viitoarele evenimente de tip pandemic.

Puterea soft: Recunoașterea faptului că instituțiile culturale contribuie la poziția internațională a Regatului Unit, inclusiv BBC - „cel mai de încredere canal media din lume” - precum și monarhia.

Cine sunt noile „personaje” controversate din Duma de Stat a Rusiei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:35 0:00
XS
SM
MD
LG