Roșia Montana a fost înscrisă în patrimoniul UNESCO

Procedura de înscriere în patrimoniul cultural mondial a durat cinci minute. Experții UNESCO au subliniat pericolul real, actual și iminent asupra a ceea ce se află acum în Roșia Montană, precum și faptul că lucrările miniere începute în 1971 au distrus deja o parte din artefacte și case de valoare în zonă.

Aceștia au precizat și faptul că există un proces internațional în care este implicată România, dar că există pericole majore în privința conservării a ceea ce există acum. Nu au existat comentarii și nimeni nu s-a opus. Pe lângă înscrierea în patrimoniul mondial cultural, Roșia Montană a fost înscrisă și pe lista siturilor aflate în pericol.

Documentul experților

În propunerea de includere a Roșiei Montana, realizată de ICOMOS - Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor, se arată că „peisajul minier Roșia Montană conține cea mai semnificativă, extinsă și diversă tehnică subterană de mine de aur romane cunoscute în prezent în lume, provenind din ocupația romană pe Dacia (106-271 d. Hr.).”

„Roșia Montană este situată într-un amfiteatru natural de masive și văi radiante din gama matileferă a Munților Apuseni, situată în regiunea Transilvania în centrul României. Mineritul aurului din perioada romană a avut loc în patru munți mici Cârnic, Lety, Orlea și Cetate care domină peisajul din Roșia Montană, el însuși înconjurat de creste și vârfuri scufundate. Arheologia romană din împrejurimi este prolifică și extrem de răspândită în zonă, cuprinzând zone de prelucrare a minereului, locuințe, clădiri administrative, zone sacre și necropole, unele cu construcții funerare cu arhitectură complexă pe o toate în legătură cu 7 km de galerii subterane antice care au fost descoperite până acum”, se mai menționează în documentație.

Rosia Montană.

Delegația României de la lucrările UNESCO este formată din: Andras Istvan Demeter, secretar de stat în Ministerul Culturii, Ionuț-Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ștefan Bâlici, Director General, Institutul Național al Patrimoniului, Caterina Coada, șefa departamentului Internațional din Ministerul Culturii, Ioana Irina Iamandescu, adjuncta Institutului Național al Patrimoniului, Ioana Vasiliu, consilier pentru afaceri europene la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Felix Marcu, directorul general al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei

Controversele din Coaliție

Premierul Florin Cîțu a evitat săptămâni în șir să dea un răspuns tranșant la întrebarea legată de intenția României de a retrage dosarul de înscriere în patrimoniul UNESCO. Informația că Executivul ar urma să ceară anularea luării unei decizii a apărut insistent „pe surse”.

Mai mult, premierul a lipsit de la unele ședințe ale coaliției în care a fost discutată problema.

„În ceea ce priveşte Guvernul, pentru că am văzut mai multe fake news, şi în ceea ce priveşte persoana mea, niciodată nu am cerut să se retragă vreun proiect. Niciodată nu am luat o decizie oficială în acest sens. Discuţiile sunt doar la nivelul coaliţiei. Coaliţia trebuie să decidă. Şi, repet, preşedintele PNL, care este astăzi în... şi reprezintă PNL în coaliţie, este premierul de anul trecut care a propus dosarul mai departe. Deci, acolo trebuie să fie luată decizia”, a afirmat Florin Cîţu pe 8 iulie.

Ulterior, după demiterea lui Alexandru Nazare de la șefia Finanțelor, a fost confirmată informația potrivit căreia propunerea de retragere a dosarului venea de la acest minister și se baza pe o presupusă influențare a procesului prin care României i se cer despăgubiri de peste 5 miliarde de dolari de către Gabriel Resources, compania canadiană care are licență de exploatare a zăcămintelor din Munții Apuseni.

Dacă PNL a evitat să aibă o poziție tranșantă, liderii celorlalte partide de la guvernare au fost mai expliciți.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, excludea, în 7 iulie, posibilitatea retragerii dosarului prin care zona era inclusă în patrimoniul UNESCO. Asta în ciuda faptului că nu există un plan viabil pentru zonă. Liderul UDMR era de părere că se poate face exploatare minieră și dacă zona intră sub protecția UNESCO - ceea ce nu ar oferi, oricum, garanții de supraviețuire pentru locuitorii ei.

„Știu și cei care decid acolo, la Adunarea Generală de la Washington, că nu UNESCO oferă protecție. Și dacă este pe listă UNESCO, poți să faci minerit dacă tu stat român dai aviz pentru cel care dorește să exploateze, deci protecția nu e oferită de UNESCO. UNESCO nu spune că nu poți să faci minerit. UNESCO dorește să fie păstrat patrimoniul, iar eu vorbesc de patrimoniul cultural, nu vorbesc de mediu, că e o altă discuție. Și cu Roșia Montană pe lista UNESCO poți face exploatare”, declara Kelemen Hunor.

Protest

USR-PLUS a respins constant orice încercare de retragere a dosarului.

„Poziţia USR PLUS este una foarte clară: respingem orice iniţiativă, din orice direcţie ar veni, de retragere a dosarului de listare a Roşia Montană la UNESCO, pentru că listarea Roşia Montană la UNESCO nu are ca efect niciun fel de blocare a statului român pentru eventuale proiecte viitoare în momentul în care tehnologia s-ar îmbunătăţi sau ar deveni una funcţională pentru mediu. Deci listarea la UNESCO nu ne împiedică pe noi ca stat român să avem în continuare un control pe legislaţia zonei respective, pentru că UNESCO nu blochează nimic, UNESCO doar asigură o protecţie şi un prestigiu unei zone unice în lume. Într-adevăr, galerii romane nu mai există nicăieri în lume, de asta este un monument care trebuie protejat”, spunea Dan Barna, tot pe 7 iulie, la Palatul Parlamentului, după şedinţa coaliţiei de guvernare.

Retragerea din 2018

În 2018, Guvernul Dăncilă a cerut scoaterea dosarului de pe masa de dezbateri a comitetului UNESCO, deși Roșia Montană era ca și înscrisă. Pentru a obține rezultatul, Guvernul a avut sprijinul Azerbaijanului cel care a depus amendamentul care a permis procedura unică în istoria forului mondial. În amendament se preciza că dosarul va fi retras până la finalizarea procesului cu Gabriel Resources, dar, în dezbateri, termenul a fost eliminat, decizie care a făcut posibilă o nouă cerere adresată în baza aceluiași dosar.

În sesiunea de la Manama/Bahrain, România a fost reprezentată de secretarul de stat in Ministerul Culturii Stefan Razvan Rab. Acesta a spus că orice altă decizie luată de UNESCO ar avea un impact negativ asupra României.

„Orice altă decizie a comitetului ar avea impact negativ asupra țării mele. Ar afecta capacitatea României de a se apăra în proces. Guvernul meu nu vrea să plătească despăgubiri uriașe companiei miniere, bani ce, în final, ar fi plătiți de fiecare cetățean în parte și de către cei din comunitatea Roșia Montana. Autoritățile române cer ca înscrierea să se facă doar după ce nu mai e subiectul niciunui litigiu. Subliniez că retragerea dosarului nu e o amenințare asupra sitului”, a spus Rab.