Interviu | Camelia Bogdan, judecătoare exclusă din magistratură: Nu avem, în România, un stat de drept

După patru ani de procese, judecătorii Valentina Vrabie, Petronela Cristina Văleanu, Ioana Beatrice Nestor, Virginia Filipescu și Daniel Gheorghe Severin au menținut decizia din 2 aprilie 2018 prin care Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în materie disciplinară a dispus excluderea Cameliei Bogdan din magistratură.

Atunci, judecătorii din CSM au decis că Bogdan a săvârșit o abatere disciplinară și au propus excluderea din profesie pe motiv că a încălcat articolul 99, litera o) din legea privind statutul magistraților. Paragraful invocat privește „nerespectarea dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor”.

Totul a început în 2016, de la un proces judecat de Camelia Bogdan la Curtea de Apel București. Este vorba de un caz de spălare de bani cu un prejudiciu de 10 milioane de euro în care erau trimiși în judecată mai mulți oameni de afaceri.

O colegă de instanță a intrat în concediu și Camelia Bogdan i-a preluat dosarele printr-o decizie a conducerii Curții de Apel București.

Confiscarea de la terț

La un termen al procesului, Bogdan a pus sub sechestru o parte din averile deţinute de doi notari - Jean Aurel Andrei şi Lidia Seceleanu, într-un dosar penal în care aceştia erau martori, fiind invocată confiscarea extinsă.

Camelia Bogdan a stabilit atunci luarea măsurii asiguratorii a popririi până la concurenţa sumei de 212.971 lei în cazul notarului Jean Aurel, soțul şefei Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei.

Anterior acestei decizii, Camelia Bogdan a depus la DNA o plângere penală împotriva Laurei Andrei, reclamând că nu a fost pus în executare un ordin de indisponibilizare în vederea confiscării a sumelor de bani în dosarul ICA, în care omul de afaceri Dan Voiculescu a fost condamnat pentru un prejudiciu de 60 de milioane de euro.

În iulie 2017, instanța supremă a decis să trimită spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti dosarul în care averea familiei Andrei era pusă sub sechestru. Motivul invocat de judecătorii Rodica Aida Popa, Ionuț Matei și Marius Foitoș a fost acela că au fost încălcate normele privind repartizarea aleatorie și procesul echitabil.

Camelia Bogdan a acceptat să răspundă la câteva întrebări adresate de Europa Liberă.

Europa Liberă: Cum ați primit decizia ÎCCJ de excludere din magistratură? Vă așteptați la această hotărâre?

Camelia Bogdan: Nu mă așteptam, dar îi spusesem tatălui meu, cu o zi înainte că trăim într-o Românie afectată de corupție, nu avem stat de drept, deci orice e posibil.

Mie mi se impută că am încălcat principiul repartizării aleatorii, într-o cauză în care fusesem repartizată prin hotărâri ale Colegiului de Conducere a Curții de Apel București. Or, CEDO a constatat că un magistrat care este repartizat prin hotărâri ale colegiului de conducere este imparțial. Deja există jurisprudență în acest sens.

Europa Liberă: La ce anume vă referiți?

Camelia Bogdan: La Marian Iancu, dar și o societate înființată de dumnealui cu câteva săptămâni înainte de primul termen din dosarul Rafo, în care am adus la bugetul Romaniei vreo 250 milioane de euro.

Iancu și societatea AEI Investment, au invocat aceleași probleme de drept. Lipsa repartizării aleatorii și confiscarea de la terți. Cea de-a doua parte a problemei din cauza mea privește obligația judecătorului care începe cercetarea judecătorească și audiază martori să soluționeze fondul.

Și aici există jurisprudență CEDO consolidată, România mai primind o condamnare după excluderea mea din magistratură în cauza Antohi contra României pentru că judecătorul de la fond nu audiase toți martorii.

Cazul Rafo Onesti a fost unul dintre cele mai mari dosare de devalizare a patrimoniului de stat

Eu chiar am spus după prima excludere că dacă sancțiunea dată pentru că am aplicat standardele CEDO rămâne în picioare voi defila la CEDO, iar asociația internațională a Barourilor (IBAHRI) i-a adresat o scrisoare președintelui României exprimându-și îngrijorarea cu privire la situația în care mă găsesc după ce am aplicat standardele procesului echitabil refuzând să amân nejustificat dosarele de spălare a banilor.

Europa Liberă: Ce veți face în continuare? Care sunt următorii pași procedurali?

Camelia Bogdan: Voi ataca la CEDO solutia. Deja am atacat suspendarea și statul român a formulat apărări pe fond. Deci nu ar fi exclus ca să am deja deschisă calea revizuirii mai repede. În plus, completul a sesizat CCR cu mai multe excepții de neconstituționalitate. Dacă s-ar admite vreuna, aș avea deschisă calea revizuirii.

Europa Liberă: Ce credeți că a cântărit cel mai mult în hotărârea ÎCCJ?

Camelia Bogdan: Verticalitatea mea. Deși acuzația era nerepartizarea aleatorie, a durut că am făcut pionierat în materia confiscării de la terți. „Supremii” m-au scrutat din priviri și au oftat când am explicat de ce notarul Mafiei, al cămătarilor, nu poate interveni în favoarea Inspecției Judiciare.

Cum hotărârile mele prin care am adus la bugetul de stat 350 milioane de euro au fost lăudate de CEDO era teama mare că se diseminează bunele practici. Așa că m-au dat pe mine afară pentru că am judecat și am aplicat confiscarea de la terți.

Europa Liberă: Decizia poate fi privită ca un semnal transmis judecătorilor care condamnă politicieni?

Camelia Bogdan: Da, dar nu cred că s-a mai preocupat cineva în România de recuperarea produsului infracțiunii până la mine. De aici apar problemele fiindcă oligarhii au rămas cu banii și își trafichează influența.

Europa Liberă: Ce presupune acuzația „nerespectarea dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor”? De la ce a pornit totul?

Camelia Bogdan: E o abatere care se impută celui care are atribuții pe linia repartizării aleatorii. A fost practicată pe larg prin metoda 'coperta'.

Se pot dirija cauze la completuri agreate pentru a se pronunța o soluție și prin modificarea parametrilor de dificultate a dosarelor. Subiectul activ poate fi doar cel ce are atribuții în materie și nu judecătorul de scaun.

Europa Liberă: Cu ce vă ocupați în acest moment?

Camelia Bogdan: Sunt bursier al Universității George Washington, mi-a fost oferită o bursă de prestigiu și am beneficiat de sprijinul comunității românești și în special a fundației Ion Rațiu și Romanian United Fund pentru a obține o specializare în Business și Finance Law.

Voi avea drept de practică în SUA. Cert e că niciodată nu mi-aș fi dat demisia din magistratură. Voi lupta la CEDO și voi fi în continuare un model pentru colegii mei însetați de dreptate.

Europa Liberă: Vă întoarceți în România?

Camelia Bogdan: Nu este exclus ca în România să fie nevoie de experiența mea, deoarece se dorește aderarea la OCDE și sunt specializată în combaterea corupției în cadrul relațiilor de afaceri internaționale.

În Europa, mă interesează cel mai mult noul proiect al Grupului de Acțiune Financiară Internațională în materia recuperării produsului infracțiunii, unde mi-aș dori să reprezint comunitatea academică, dar și noul Calendar al Uniunii Europene în materia prevenirii și combaterii spălării banilor.

Am lucrat la un studiu pentru Parlamentul European și Autoritatea Europeană Anti-Spălare a Banilor. Este alegerea perfectă. Până atunci, nu am timp de lacrimi, e imperativ sa îmi reconstruiesc viitorul.

Cercetări disciplinare în cascadă

Aceasta este a doua excludere din magistratură a Cameliei Bogdan. În 2017, aceiași judecători din CSM au decis excluderea din profesie a colegei lor. Motivul invocat a fost că Bogdan Camelia, unul dintre cei doi magistraţi care l-au condamnat la 10 ani de închisoare pe Dan Voiculescu, s-ar fi aflat în incompatibilitate/conflict de interese, deoarece ar fi predat în 2014 în cadrul unui seminar de prevenire a fraudei şi corupţiei funcţionarilor APIA, instituţie subordonată Ministerului Agriculturii, care a fost parte civilă în dosarul ICA.

La instanța supremă, Bogdan a avut parțial câștig de cauză. Pe 13 decembrie 2017, Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie condus de vicepreședinta instanței supreme, Elena Gabriela Bogasiu, a decis anularea hotărârii CSM de excludere din magistratură și înlocuirea acestei măsuri cu cea a mutării disciplinare, timp de 6 luni, la Curtea de Apel Târgu Mureș.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat un prim verdict favorabil judecătoarei Camelia Bogdan

În octombrie 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat dat parțial dreptate Cameliei Bogdan și a decis că statul român i-a încălcat dreptul la apărare când CSM și Inspecția Judiciară au decis suspendarea sa din magistratură.

Mai precis, CEDO a decis că judecătoarea nu a avut o cale de atac efectivă împotriva deciziei de suspendare din funcție, în condițiile în care, potrivit legii, Secția pentru Judecători suspendă din funcție magistratul față de care s-a dispus soluția excluderii.

Pe 8 august 2014, Camelia Bogdan, proaspăt promovată la Curtea de Apel București, îl condamna pe Dan Voiculescu, fondatorul trustului media Intact la 10 ani închisoare pentru spălare de bani.

În același timp, instanța dispunea confiscarea de la Voiculescu a 60 de milioane de euro, adică prejudiciul din dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cecretări Alimentare (ICA).

Dan Voiculescu, fondatorul trustului Intact, a fost condamnat la 10 ani închisoare de judecătoarea Bogdan

Până în 2021, statul, prin ANAF, a recuperat de la inculpații din procesul ICA, printre care și fondatorul Antenelor, Dan Voiculescu, doar 8,4 milioane de euro din cele 60 milioane dispuse de judecători.

Camelia Bogdan a judecat și dosarul devalizării RAFO Onești. În acest caz, din prejudiciul şi produsul infracţional stabilit de instanță a fost de 215 milioane de dolari. Statul român a recuperat 6,4 milioane dolari până în iulie 2020. Afaceristul Marian Iancu a primit o pedeapsă de 14 ani închisoare.

În cazul Carom, milionarul Ovidiu Tender a fost condamnat la 12 ani și 7 luni închisoare, plus confiscarea a 65 milioane de euro. A executat patru ani de închisoare și statul a recuperat doar 740.000 de euro de la acesta.