Linkuri accesibilitate

Tabloul statului de drept în UE. Cum stă România față de alte țări


Mai multe țări europene nu reușesc să îndeplinească cerințele Uniunii Europene referitoare la statul de drept, libertatea presei sau măsuri anticorupție. România este doar una dintre ele.

Raportul Comisiei Europene, primul care face o analiză a respectării statului de drept în toate statele UE, constantă că sunt diferențe între statele Uniunii în privința respectării statului de drept, chiar și printre statele membre în care „independența sistemului judiciar este în mod tradițional considerată ca fiind ridicată sau chiar foarte ridicată”.

Raportul, primul pe care UE l-a redactat în această formulă, un tablou al tuturor statelor membre, vine după ce România și Bulgaria au fost încă de la aderare, din anul 2007, sub monitorizarea strictă Comisiei Europene a statutului pe care îl are „domnia legii”- mecanismul MCV.

Evaluarea este, în același timp, și un indiciu că UE este pe cale să aplice, la acordarea banilor europeni în cadrul exercițului financiar care începe în 2021, criteriul respectării statutului de drept.

Criza provocată de Covid-19 este considerată de către Comisia Europeană un test de stres pentru statul de drept, pentru că, dincolo de impactul economic și asupra sănătății, a generat mai multe provocări în special pentru administrația publică și pentru sistemele constituționale. Cu toate acestea, în raport sunt evaluate patru teme principale, care sunt deosebit de relevante pentru situația statului de drept: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte aspecte instituționale legate de sistemele de control și echilibru, care sunt esențiale pentru funcționarea eficace a sistemului de guvernanță democratică.

Acestea fiind reperele, trebuie menționat că raportul prezentat de Comisia Europeană este important pentru că face parte din noul ciclu anual de evaluare a statului de drept – adică mecanismul privind statul de drept. Acesta nu înlocuiește alte mecanisme al UE pentru monitorizarea și rezolvarea problemelor grave legate de statul de drept.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jurova, a explicat că raportul este un mecanism „preventiv” al cărui scop este să identifice problemele legate de statul de drept în fazele incipiente, să colaboreze cu statele pe această temă și să întărească statul de drept în UE.

„Atunci când vine vorba despre breșe ale statului de drept, Comisia Europeană are rolul clar de gardian al Tratatului. De aceea, nu ne vom îndepărta de la lansarea procedurilor de infringement și continuare discuțiilor sub Articolul 7 [care poate duce la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru, n.r.]. De aceea, avem de asemenea nevoie de condiționalitatea legată de cadrul financiar multianual pentru a se ocupa de abuzurile asupra statului de drept față de interesele financiare ale UE”, a mai spus Jurova.

Fiindcă eforturile de a crea o legătură între statul de drept și tăierea unor fonduri europene s-au lovit de opoziția Poloniei și Ungariei. Potrivit Politico.ue, fiindcă potrivit tratatelor UE unanimitatea este necesară, acest lucru înseamnă că măsurile inițiate împotriva Varșoviei și Budapestei vor ajunge într-un punct mort.

Cum e văzută România

România a fost criticată în raport pentru Legile Justiției, implementate de guvernul PSD și rămase în vigoare, deoarece creează probleme pentru funcționarea sistemului judiciar, funcționarea CNA, accesul la informațiile publice și excesul de ordonanțe de urgență. Chiar dacă au existat demersuri politice - susținute de PNL, USR și PMP - de corectare a acestor legi, proiectele lor de lege nu au trecut de actuala majoritate, formată de PSD, ProRomânia și ALDE.

Drept răspuns la criticile UE, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a punctat, ieri, într-o conferință de presă, principalele proiecte de lege în domeniul justiției pe care ar vrea să le pună în aplicare.

„Prin lansarea acestor proiecte, dorim să invităm întreaga magistratură română să se aplece din nou asupra bazelor organizării propriei profesii. (...) Chem magistratura română pe un șantier al construcției și reconstrucției, al ieșirii din blocaje, din suficiență, rutină și ineficiență, acolo unde ele se întâlnesc”, a spus ministrul Justiției.

Cum stau alte state

În ciuda eforturilor făcute de unele state membre pentru a asigura independența justiției, în altele, schimbările în domeniul judiciar au pus mari probleme.

Ungaria și Polonia, sunt printre primele state menționate, mai ales că ele au fost deja sancționate de UE pentru că au încălcat principiile UE.

Printre îngrijorările legate de Ungaria sunt și noile reguli care permit numirea la Curtea Supremă a membrilor Curții Consituționale , aleși de către Parlament, în afara procedurii normale de numire.

Reformele făcute de Polonia din 2015 au fost o sursă constantă de controversă, atât pe plan intern cât și la nivelul UE. În 2019 și 2020, Comisia a lansat două proceduri de infringement pentru a asigura independența justiției, iar Curtea de Justiție a luat măsuri provizorii pentru a suspenda competențele Camerei Disciplinare a Curții Supreme cu privire la cazurile disciplinare ale judecătorilor. Mai mult, faptul că ministrul Justiției are și funcția de procuror general ridică semne de întrebare cu privire la influența politicului asupra anchetelor.

În Bulgaria, mai notează raportul, nu sunt încă finalizate procedurile legislative prin care Procurorul general poate să fie tras la răspundere.

Malta implementează reforme pentru a întări independența justiției. În acest sens, se înființează un birou separat al procuraturii, punând astfel capăt tradiționalului rol al procurorului general care era și consilier juridic al Guvernului. Cu toate acestea, raportul UE mai subliniază că Malta ar trebui să își întărească sistemul judiciar pentru a lupta cu corupția, iar termenele sunt foarte mari în procedurile judiciare mai ales atunci când sunt anchetați cei care au funcțiie xecutive importante.

În Malta, o anchetă în curs referitoare la asasinarea jurnalistei de investigații Daphne Caruana Galizia a dezvăluit corupția profundă și a generat presiune din partea publicului pentru a întări în mod semnificativ capacitatea de a combate corupția și pentru a întări statul de drept.

În Croația, eforturile serviciilor anticorupție pentru a combate corupția întâmpină dificultăți din cauza lipsei de investigatori specializați și de ineficiența sistemului de justiție, fiindcă durata mare a procedurilor judiciare impiedică, de cele mai multe ori, închidreea unor cazuri, inclusiv împotriva unor oficiali de rang înalt.

De asemenea, în Slovacia, sunt foarte puține cazuri de corupție care au fost anchetate sau instrumentate în ultimii ani, slaba protecție oferită denunțătorilor și capacitatea limitată a instituțiilor anti-corupție de a investiga și aduce în fața justiției fiind provocări importante. Guvernul slovac a anunțat o serie de reforme drept răspuns la revolta opiniei publice despre dezvăluirile făcute în contextul uciderii jurnalistului Jan Kuciac și a logodnicei sale Martina Kusnirova – în acest caz procedurile juridiciare sunt în curs.

De asemenea, există temeri cu privire la cazurile de corupție la nivel înalt care nu sunt urmărite în mod sistematic sunt prezente și în Cehia, acolo unde există investigații atât la nivel național cât și european cu privire la posibile conflicte de interese în folosirea fondurilor europene.

În unele cazuri, reformele implementate răspund unor preocupări specifice legate de corupție sau spălarea de bani. De pildă, în Austria, după câteva cazuri de mare corupție, guvernul ia în considerare posibilitatea de a întări controlul asupra finanțării partidelor de către Curtea de Conturi. Pe de altă parte, raportul mai notează că prin faptul că Austria alocă publicitate finanțată de către stat către companiile media, există îngrijorare cu privire la influența acestor alocări, în lipsa unor reguli privind distribuirea corectă a acestora.

Facebook Forum

Ce urmează pentru Aleksei Navalnîi
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:51 0:00
XS
SM
MD
LG