Ședința a fost una cu scântei, deoarece patru din cei zece magistrați prezenți la ședință au susținut că Budă nu poate candida la șefia instituției din moment ce este doar membru interimar, nu membru ales în CSM.
Disputa dintre cele două tabere a pornit anul trecut când, după mandatul de un an al lui Bogdan Mateescu, majoritatea a decis ca acesta să rămână interimar. Decizia a fost votată deși în Constituție scrie clar că „preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit”.
Nu au mai organizat alegeri
Potrivit legii, judecătorii de la instanța supremă au „rezervate” două locuri în CSM. În urmă cu cinci ani și jumătate, când a fost ales actualul CSM, Budă s-a clasat pe locul 3.
În aceste condiții, judecătorii din Consiliu au decis să nu mai organizeze alte alegeri la instanța supremă și au considerat valabil votul de acum cinci ani. Așa a ajuns Marian Budă membru interimar în CSM după plecarea subită la pensie a colegei sale Mariana Ghena.
În ședința de joi a luat cuvântul judecătoarea Evelina Oprina care a susținut ca inadmisibilă candidatura lui Marian Budă.
Îți mai recomandăm Șansele CSM pentru a se reforma. Rezultatele după prima sesiune de vot„Domnul judecător este membru interimar al CSM. Asta înseamnă o perioadă de tranziție, limitată în timp. Din punctul meu de vedere, o stare de interimat nu poate susține o candidatură la CSM. Trebuie un mandat de membru CSM reprezentativ și permanent. Marian Budă nu a reușit în 2016 să câștige alegerile de la ÎCCJ, el s-a situat pe locul al treilea, deci nu poate reprezenta instanța supremă. Membrul interimar nu poate candida la funcția de președinte al CSM”, a susținut Oprina.
În replică, candidatul a arătat că raționamentul colegei sale este greșit. „Membrul interimar are aceleași drepturi ca ceilalți membri”, a punctat Budă.
Nu vrea voturi nule
A urmat prezentarea proiectului de candidatură cu generalități despre sistemul judiciar. Singura temă pe care a insistat candidatul a fost interdicția de a părăsi ședințele de consiliu și renunțarea la practica votului nul, chestiuni care au dat mari bătăi de cap majorității conservatoare din CSM.
„S-ar impune împiedicarea retragerii unor membri ai CSM de la ședințe. (...) Votul membrilor CSM... Mi se pare normal să se poată vota „da” sau „nu”, nu și anula votul”, a fost singura remarcă concretă a lui Budă în ceea ce privește intențiile sale de viitor președinte.
Prejudecățile din instituție
În continuare, judecătoarea Evelina Oprina a intervenit și a arătat că a primit proiectul de candidatură al lui Budă în această dimineață.
A urmat la cuvânt judecătoarea Gabriela Baltag, care l-a întrebat pe Budă dacă are prejudecăți și i-a reproșat acestuia de ce nu a venit la biroul ei pentru a sta de vorbă. „Sunt foarte multe prejudecăți în această instituție. Aici nimic nu este ceea ce pare. Lucrurile stau invers”, a susținut Baltag.
A urmat capitolul apartenența lui Budă la o lojă masonică. Baltag a dorit să știe de ce în declarația de interese depusă de Budă apar mai multe denumiri ale organizației, dacă s-a mutat de la una la alta și dacă a fost nevoit în cariera de judecător să se abțină în procese, având în vedere că este mason.
„Masoneria nu e o organizație secretă, ci una discretă. Este un ONG. Este o hotărâre a CSM din 2013, care ne obligă să declarăm apartenența la o lojă masonică. Primul jurământ este de a respecta Constituția și legile țării. Daca voi ajunge la concluzia că îmi afectează activitatea de judecător o să mă abțin”, a răspuns Budă.
Alergic la MCV
Întrebat de judecătoarea Andrea Chiș cum se raportează la Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) impus României de către Uniunea Euroepeană, Budă a dat un răspuns neconvingător.
„Aici e o discuție mai amplă. Am o opinie despre întinderea în timp a acestui mecanism. Nu trebuie să facem rău țării noastre, dar nici să acceptăm... Sunt chestiuni care vin pe căi neoficiale, ale anumitor persoane. Le vom pune în discuție. Nu înțeleg întrebarea, vreți să mă duceți într-o anumită cheie...”, a completat Budă.
Ulterior, candidatura a fost supusă votului Plenului CSM, adică pe lângă judecători au fost luate în calcul și opțiunile celor patru procurori și ai reprezentanților societății civile. După votul final, Budă a fost validat ca președinte al CSM cu 10 voturi „pentru”, 5 „împotrivă” și 2 nule.
Mandatul acestuia va fi unul limitat, până la sfârșitul anului, când un nou Consiliu va începe un alt mandat de 6 ani.
Îți mai recomandăm Cu sau fără carnet de partid. Cum sunt răsplătiți cu funcții magistrații care cochetează cu politica