De-a lungul a aproape șase ani, Consiliul a fost în centrul mai multor dispute.
Începând cu 2018, rapoartele de țară privind implementarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) constată că CSM a intrat în conflict cu Comisia de la Veneția și cu Grupul de State împotriva Corupției, GRECO.
Chemat să se pronunțe cu privire la legile justiției promovate de PSD și de fostul ministru Tudorel Toader, membrii CSM au informat misiunea MCV că un „punct de vedere nu este echivalent cu un aviz și nu necesită o decizie a plenului CSM”.
Suspect de partizanat
După adoptarea legilor nocive de parlament, Consiliul nu a emis un aviz cu privire la modificări și nici nu a analizat impactul acestora asupra sistemului judiciar.
Rapoartele mai remarcă faptul că actualul CSM, la nivelul anului 2019, nu a numit un interimar la șefia Inspecției Judiciare în ciuda recomandărilor organizațiilor europene.
Tot atunci „au apărut proceduri disciplinare împotriva magistraților, inclusiv a șefilor instituțiilor judiciare care se opun reformării sistemului judiciar”, se mai arată în rapoartele MCV.
Perioada a fost marcată de disensiuni și controverse în cadrul Consiliului privind întâietatea dreptului comunitar față de cel național. Tabăra „conservatoare”, condusă de Lia Savonea, a avut câștig de cauză fiind majoritară în plen.
Desființarea SIIJ, pretext pentru noi privilegii
O altă critică des invocată la adresa CSM în acest mandat a fost lipsa de transparență. Încă de la început, hotărârile au fost anonimizate și publicate cu întârziere pe site-ul propriu.
În ultimele luni, CSM a fost acuzat că nu respectă Constituția după ce a prelungit, printr-un artificiu juridic, mandatul lui Bogdan Mateescu în fruntea instituției.
Desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție a fost un alt test pentru CSM.
Unii judecători au susținut că aceasta nu trebuie desființată, alții au cerut garanții că nu vor fi anchetați de procurori și au solicitat introducerea unui aviz din partea CSM pentru începerea urmăririi penale față de un magistrat.
Într-un final s-a convenit ca CSM să analizeze dosarele procurorilor care vor să ancheteze magistrați. La două luni și jumătate de la desființarea SIIJ noua structură nu este funcțională.
Ca de obicei, și în 2022, miza este secția pentru judecători din Consiliu care are zece locuri, în comparație cu procurorii care au doar patru locuri. Consiliul este ales de judecătorii și procurorii din întreaga țară.
Pentru a avea o majoritate reformatoare în CSM, judecătorii au de ales între șapte judecători care nu au ezitat să își treacă în proiectele de candidatură opțiunea europeană și un candidat fără proiect (Elena Costache), o judecătoare președinte de asociație profesională anti-reformă trimisă în judecată de DNA și achitată de instanța supremă (Andreea Ciucă) și una în pragul pensionării (Adina Lupea).
Ce alege ÎCCJ?
Un cuvânt greu de spus vor avea, pe 22 iunie, magistrații de la instanța supremă. Ei vor decide care sunt cei doi reprezentanți pe care-i va trimite în CSM și noul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) care urmează să fie ales anul acesta.
Pe de o parte, judecătorii ÎCCJ au de ales între Ioana Bogdan care a judecat dosare precum „Trofeul Calității” al lui Adrian Năstase sau Radu Mazăre și între Daniel Grădinaru, omul de bază al Liei Savonea, cea despre care se spune că este cel mai influent magistrat din sistem.
Despre Gabriela Elena Bogasiu, alt candidat la CSM, părerile sunt împărțite. Cei care o cunosc i-au remarcat abilitățile de profesoară la Institutul Național al Magistraturii (INM), nu și performanțele manageriale de vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Denisa Stănișor este preşedintă a Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a ÎCCJ din 2019 și candidează și ea la CSM. Are două apartamente și o casă în București, un spațiu comercial, un apartament în Pitești și o casă în localitatea Bradu. În 2020 a încasat din chirii 232.000 de lei.
Candidați lipsă
Alegerile din acest an pentru noul CSM nu au stârnit un interes deosebit pentru magistrații din mai multe instanțe și parchete din țară.
Potrivit statisticilor Consiliului, jumătate dintre cele 16 Curți de Apel din țară nu au trimis niciun candidat pentru CSM. Este vorba de Curțile de Apel Bacău, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Timișoara și Curtea Militară de Apel. Aproximativ din aceleași locuri au refuzat să se înscrie la concurs judecătorii de tribunale și de judecătorii.
În cazul procurorilor situația este și mai gravă. Un singur procuror reprezentant al Parchetului de pe lângă Curțile de Apel s-a înscris în cursa pentru CSM. Emilia Ion este adjuncta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și va fi, cu siguranță aleasă în viitorul CSM fiind singurul candidat pe locul rezervat acestora.
Nici parchetele nu s-au înghesuit să trimită candidați pentru viitorul CSM.
După o primă rundă de alegeri în cadrul adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor se știu câțiva candidați care au trecut în etapa următoare a scrutinului.
Cine sunt preferații judecătorilor
Judecătorilor calificați din partea curților de apel:
- Ramona Grațiela Milu de la Curtea de Apel Brașov;
- Elena Raluca Costache de la Curtea de Apel București;
- Liviu Gheorghe Odagiu de la Curtea de Apel Alba Iulia;
- Adrian Glugă de la Curtea de Apel Craiova;
- Adina Lupea de la Curtea de Apel Cluj;
- Cosmin Răzvan Mihăilă de la Curtea de Apel Galați;
- Andreea Ciucă de la Curtea de Apel Tîrgu Mureș;
Dintre aceștia, trei vor fi aleși în CSM.
Opțiunile judecătorilor de tribunale
Opt judecători care provin din partea tribunalelor vor concura pentru alte două locuri din Consiliu.
- Laura Mihaela Radu de la Tribunalul București;
- Narcis Erculescu de la Tribunalul Dâmbovița;
- Narcis Violin Stoica de la Tribunalul Iași;
- Ionel Voicu Pușcașu de la Tribunalul Hunedoara;
- Mihai Ștefan Ghica de la Tribunalul Cluj;
- Daniel Fănel Stancu de la Tribunalul Dolj;
- Gabriel Mustață de la Tribunalul Constanța;
- Ciprian Tița de la Tribunalul Specializat Argeș;
În cazul judecătoriilor, situația este incompletă deoarece sunt instanțe unde se va relua votul, prima dată fiind lipsă de cvorum. Până în acest moment se știu numele a trei judecători care au intrat în etapa finală. Este vorba de Natalia Monica Gherman de la Judecătoria Oradea, Ancuța Blanariu de la Judecătoria Iași și Alin Vasile Ene de la Judecătoria Ploiești. Judecătorii de la judecătorii au rezervate două locuri în CSM.
Pe 22 iunie este votul final când vom afla noua componență a Consiliului.
Ce aleg și au ales procurorii
În cazul procurorilor, din partea PG, DNA și DIICOT sunt trei candidaturi pentru un post. Este vorba de Daniel Horodniceanu, Alina Albu și Mădălina Militaru.
Emilia Ion ocupă deja locul din CSM rezervat parchetelor de pe lângă curțile de apel.
Din partea parchetelor de pe lângă tribunale s-au calificat:
- Claudiu Sandu de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov;
- Bogdan Staicu de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București,;
- Liviu Lascu de la Parchetul militar Cluj;
- Sorin Flonta de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj;
Din partea parchetelor de pe lângă judecătorii s-au calificat Sorin Lia, Nicu Niculicea și Cătălina Sîntion.
