Proteste masive în Franța. De ce protestează, de fapt, francezii?

Duminică după amiază, 16 octombrie, sensul giratoriu de la Place de la Nation din estul Parisului era ocupat de o mulțime cu pancarte și steaguri, venită din toate colțurile Franței, relatează corespondentul Europei Libere la Paris, Sorana Horșia.

Muzica pop și chioșcurile cu mâncare creează o ambianță de festival. De fapt, este unul dintre cele mai mari proteste franceze organizate de la pandemie încoace pentru a condamna creșterea prețurilor și lipsa acțiunilor împotriva schimbărilor climatice.

Protestul a fost condus de NUPES, Noua Uniune Populară, Ecologică și Socială, alianța partidelor de stânga, în frunte cu Jean Luc Melenchon, conducătorul de extremă stângă al Franței Nesupuse, La France Insoumise. Organizatorii spun că au fost prezenți 140.000 de protestatari, pe când poliția zice că au fost doar 30.000.

Pascal Tellier luptă pentru taxarea super profiturilor

Pascal Tellier e pensionar și a făcut trei ore din Poitiers până în Paris ca să se lupte pentru taxarea super profiturilor companiilor: „pentru copiii mei și pentru viitorul lor și al francezilor în general, ca să trăim mai bine, să împărțim averea în mod egal.”

Tema super profiturilor a câștigat vizibilitate datorită grevei din ultima lună a muncitorilor companiei franceze de combustibil și energie Total, în urma dezvăluirii faptului că directorul Patrick Pouyanné a avut o majorare de salariu în 2021 de 52% și a câștigat 6 milioane de euro.

Greva a cauzat un deficit de carburant în toată Franța și cozi interminabile la benzinării.

Patrice, un profesor de matematică din Normandia, spune că soluția este să „căutăm banii acolo unde sunt. Să refacem sistemul financiar și să reintroducem taxa pe avere. Așa vom reuși să evităm inflația.”

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a eliminat taxa pe avere în 2017.

Patrice a venit la protest cu o mascotă cu fața lui Melenchon

Profesorul a făcut trei ore cu autobuzul ca să vină la Paris. El zice că mulțimea îl energizează.

„Avem nevoie de astfel de proteste, pentru că în orașul nostru mic ne simțim puțin singuri, mai ales că în departamentul nostru mulți votează cu Frontul Național și mulți nici nu votează”, a declarat el pentru Europa Liberă.

Frontul Național, partidul de extremă dreaptă, condus de Marine Le Pen, a ajuns până în turul doi de alegeri prezidențiale în aprilie 2022, pe când Jean Luc Melenchon a pierdut locul la o sutime.

Toate partidele de stânga s-au unit formând gruparea NUPES abia după alegerile prezidențiale, cu ocazia alegerilor parlamentare din iunie 2022.

Guy Groux, cercetător și profesor la Sciences Po specializat în relația dintre stat și sindicate, spune că, prin acest protest, NUPES încearcă să câștige mai multă legitimitate, dar și să creeze legături cu sindicatele. Însă, cel mai mare sindicat francez, CGT, nu s-a alăturat oficial grupării la organizarea manifestației.

„Visul lui Melenchon este să refacă legătura care exista acum 40 de ani între partidul de stânga și sindicate. CGT participa atunci la direcțiunea partidului comunist. Muncitorii erau foarte apropiați de partidul socialist”, a explicat el pentru Europa Liberă.

La alegerile prezidențiale din primăvara trecută, în rândul clasei muncitoare, fără studii superioare, Marine Le Pen a reprezentat 43% din intenția de vot față de 15,5% pentru Jean Luc Melenchon, conform unui studiu al fundației franceze Jean Jaurès.

Protestul s-a intitulat „Marșul împotriva vieții scumpe și a inacțiunii climatice.” Conform organizatorilor 140 de mii de oameni au fost prezenți.

Groux nu crede că protestul aduce un nou elan extremismului de stânga sau de dreapta, pentru că amândouă sunt deja bine reprezentate în parlament.

După alegerile din iunie 2022, 15% din membrii parlamentului francez sunt din partidul de extremă dreaptă, Frontul Național, iar 13% sunt din cel de extremă stângă, Franța Nesupusă.

„Este consecința unei crize care durează de 40 de ani”, spune expertul. Față de anii 60, când în urma mișcării din mai 1968 condusă de studenți și muncitori, salariul minim pe economie a crescut cu 30%, astăzi, sindicatele din rafinăriile Total cer o creștere de 10% a salarilor, iar compania vrea să le ofere o majorare de doar 5%. După o negociere cu sindicatele, doar trei din cele șapte rafinării din Franța au încetat greva miercuri, 19 octombrie 2022.

Groux zice că instabilitatea resimțită în Franța are legătură și cu șomajul care a ajuns la o rată de 7,4% în august 2022. În România, șomajul în aceeași perioadă era de 5.2%. „Ca student în anii 60, trei zile după absolvire îți găseai un loc de muncă,” explică expertul.

Marți, 18 Octombrie 2022, 107 mii de angajați din sistemul de transport, energie și educație au declarat grevă generală. La Paris, 13 mii de oameni au ieșit în stradă. Au avut loc și câteva evenimente violente mai ales când poliția a început să disperseze mulțimea la finalul protestului. 11 participanți au fost arestați.

Liderul sindicatului CGT a anunțat că astfel de manifestații vor mai urma deoarece răspunsul guvernului la revendicările lor nu este suficient.