Bună dimineața, dragi prieteni,
Decizia Comisiei Europene de a pune capăt verificărilor prin Mecanismul de Cooperare și Verificare ce au durat 15 ani, e salutată de toate înaltele oficialități de la București. Raportul CE e însă mai nuanțat, iar îngrijorările legate de evoluțiile din magistratură persistă. Extern, noutăți remarcabile vin azi mai ales din Germania și Statele Unite.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Comisia Europeană renunță la MCV; monitorizarea statului de drept se va face prin mecanisme similare tuturor țărilor UE.
- Confruntată cu eliminarea gazului rusesc, Germania a construit în 200 de zile primul terminal portuar pentru importul de gaz lichefiat; alte cinci sunt în lucru.
- Curtea Supremă a SUA a autorizat transmiterea documentelor financiar-fiscale ale lui Donald Trump către o comisie a Congresului, după trei ani de controverse.
Plus pentru Schengen, dar verificări „mai dure” decât MCV
Toate înaltele oficialități și toată presa vorbesc despre încetarea verificărilor prin Mecanismul de Cooperare și Verificare instituit chiar înainte de aderarea efectivă a României la Uniunea Europeană. 15 ani de rapoarte, avertismente și observații se încheie în tonurile triumfaliste ale politicienilor, dar mult mai estompate ale analiștilor.
Europa Liberă prezintă în primul rând raportul Comisiei Europene care constată că România a evoluat „satisfăcător” în privința respectării principiilor statului de drept. Informația cheie ține însă de continuarea monitoritării atât prin mecanismul rapoartelor anuale privind statul de drept, cât și prin cel legat de PNRR, ambele aplicabile tuturor țărilor membre.
Analiștii și experții ONG-urilor dedicate insistă că gestul Bruxelles-ului este unul politic, determinat de necesitatea eliminării Europei cu două viteze în contextul războiului.
Mulți - de la Ioana Dogioiu/Spot-Media și Dan Tăpălagă/G4Media - insistă asupra unor inițiative criticabile care vin chiar din inima sistemului judiciar, inițiative responsabile în parte de controversatul pachet de legi ale Justiției, aflat în vizorul Comisiei de la Veneția.
Pe de altă parte, verificările aplicate de Uniunea Europeană tuturor țărilor membre, adică raportul anual privind statul de drept și condiționarea sprijinului financiar (de tip PNRR) de respectarea principiilor, sunt „mai dure” decât MCV, depășit acum, atrage atenția reprezentanta Funky Citizens, Elena Calistru, intervievată de Europa Liberă.
Depășit, dar necesar de înlăturat exact acum, astfel încât, împreună cu alte demersuri, Bucureștiul să se asigure că până în decembrie va convinge Olanda, dar și Austria și Suedia, că România respectă criteriile Schengen.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, nu are o misiune ușoară în săptămânile de negociere înaintea Consiliului European din decembrie. Dar ridicarea MCV e cu siguranță de mare ajutor. Aici, intervievat la sediul Europei Libere de la Praga, în vara lui 2022.
De altfel, Europa Liberă citează surse guvernamentale care declară că odată cu ridicarea MCV și rigoarea sporită în privința accesului în țară, toate cererile Olandei au fost îndeplinite. Se poartă negocieri intense cu Austria și Suedia.
Un duș rece peste entuziasmul politic general vine de la ex-ministrul de Interne, Dragoș Tudorache, europarlamentar LIBE, care spune că separarea de Bulgaria, în urmă față de România în materie de Schengen, nu e posibilă; el susține că stabilirea graniței Schengen pe Dunăre ar presupune dotări inexistente, deci o nouă amânare.
Se pare că intrarea în Schengen se va juca până în ultimul moment...
Terminal de gaz lichefiat, construit de Germania în jumătate de an
La startul invaziei Rusiei în Ucraina, dependența Germaniei de gazul rusesc era de 60%, amintește BBC, într-un articol care anunță că „nemții” au construit primul terminal de gaz lichefiat destinat importurilor în circa jumătate de an. Și se pregătesc să dea în folosință alte cinci anul viitor.
Terminalului de gaz lichefiat de la Wilhelmshaven/Germania, fotografiat în august 2022 de Reuters.
Agresivitatea Rusiei a prins Berlinul pe picior greșit. Nord Stream 1 asigura o largă proporție a necesarului industriei germane, iar Nord Stream 2 era pe cale de a fi inaugurat. De aici și reticența inițială de a sancționa urgent Moscova.
Analiza BBC atrage însă atenția că forța financiară a Germaniei a acaparat rapid vaste resurse de gaz de pe piață, vulnerabilizând state în curs de dezvoltare și/sau obligându-le să se întoarcă la combustibili „murdari”. Instalațiile verzi pe hidrogen țin de viitor chiar și în Germania.
Pe de altă parte, Politico arată că prețul enorm al gazului lichefiat cu care se confruntă europenii și nu numai, a crescut nu din cauza producătorilor americani, ci din cauza intermediarilor din .... Europa.
Sediul Enel de la Roma. În România, Enel este unul din cei mai mari jucători de piață.
Apropos... în contextul măsurilor sociale de plafonare a prețului energiei și gazului pentru consumul casnic, Enel va părăsi piața românească. Libertatea publică un enigmatic interviu cu directorul companiei italiene, Francesco Starace, care spune ceva și mai enigmatic. De vină nu sunt noile reguli, ci faptul că în România nu mai există posibilități de creștere...
Curtea Supremă SUA decide că finanțele lui Donald Trump vor fi analizate de Congres
Mari publicații americane anunță pe prima pagină că după trei ani de cereri, întâmpinări și procese, Donald Trump este nevoit să accepte ca documentele sale financiare să ajungă pe masa unui comitet al Congresului dominat de democrați.
Investigația Legislativului privește în mod special rambursările de taxe în perioada în care Donald Trump a fost președinte, plus un an înainte, deci 2015-2020. De altfel, după cum remarcă BBC, Donald Trump a fost singurul președinte din ultimele patru decenii care nu și-a făcut publică situația financiară la preluarea mandatului, în 2016. E puțin probabil că o va face dacă va câștiga un al doilea mandat.
Totuși, după cum remarcă New York Times, după ce Trezoreria va primi de la Fisc (IRS) documentele și le va remite Congresului, democrații trebuie să se grăbească. În urma alegerilor la jumătate de termen, republicanii vor prelua în ianuarie 2023 șefia comisiei respective. Unii ar spune că Donald Trump este... norocos.
Despre pseudo-noroc, în presa britanică. Astăzi, ministerul Sănătății de la Londra va deschide un alt centru de reabilitare pentru cei dependenți de... jocuri de noroc. Tratamentul constă inclusiv în medicamente care să inhibe consumul de opium și derivate.
Decizia vine, după cum explică The Times, după ce mai mulți tineri suporteri au ajuns la Urgență din cauza unor tentative de suicid. Pariurile, mai ales cele de tip sportiv, par să fi luat o amploare fără precedent.
Iar cauza nu o reprezintă situații excepționale precum înfrângerea Argentinei de către Arabia Saudită la Campionatul Mondial de Fotbal, ci fenomene sociale mult mai complexe, inclusiv cele generate de pandemie.
Alte subiecte:
- Forțele de securitate de la Kiev au percheziționat mănăstirea/lavra Pechersk din centrul Kievului în urma informațiilor că adăpostește spioni ruși și armament. Patriarhului de la Moscova, Kiril, aliatul lui V. Putin, a protestat.
- În ajun de Thanksgiving, NYT publică lista celor mai bune 100 de romane ale anului. Credeți că o astfel de listă în ajun de Sf. Andrei sau Sf. Nicolae în România ar fi cel puțin la fel de interesantă?
Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org,
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena