Bună dimineața, dragi prieteni,
Germania s-a hotărât. Așa cum s-a întâmplat și în privința sancțiunilor UE, decise imediat după invazia de la 24 februarie, Berlinul a amânat trimiterea de tancuri Leopard Ucrainei. Exemplul SUA, criticile, manifestațiile par să fi funcționat. Cât de repede vor avea loc livrările e altă discuție.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Cancelarul Scholz urmează să anunțe azi în Bundestag că Germania autorizează exportul și re-exportul de tancuri nemțești Leopard în Ucraina. SUA va confirma trimiterea a cel puțin 30 de tancuri Abrams.
- Unirea Principatelor, vitrină pentru aritmetica parlamentară. Liderul USR, Cătălin Drulă declară că nu poate ajunge la putere în alt fel decât într-o coaliție.
- Nominalizările la Oscar arată că un film popular nu e neapărat un film prost. Aviz dezbaterilor românești despre Teambuilding, Taximetriști, etc.
SUA și Germania trimit tancuri de ultimă generație Ucrainei. Când?
Multe publicații occidentale scriu că decizia cancelarului Scholz vine după ce militari de rang înalt de la Washington au confirmat că SUA trimit tancuri de luptă Ucrainei, dar și pe fondul criticilor față de reticența Germaniei de a sprijini fără echivoc Ucraina.
Demonstrația din 20 ianuarie 2023 de la Berlin contra reticenței cancelarului Olaf Scholtz de a accepta exportul de tancuri de ultimă generație apărătorilor Ucrainei.
BBC notează că se așteaptă ca și reprezentanți politici ai administrației de la Casa Albă să întărească anunțul privind trimiterea de tancuri Abrams.
Politico spune că declarația cancelarului Scholz ce urmează să vină azi, 25 ianuarie, chiar în discursul de ianuarie din Budestag, reprezintă „o întoarcere cu 180 de grade” a Germaniei care a ținut ca SUA să facă primul pas decisiv.
Or, faptul s-a întâmplat în această săptămână. După cum scrie Washington Post, SUA vor trimite Ucrainei tancuri Abrams de ultimă generație. Tandemul americano-german, dorit de Scholz a început să funcționeze, sugerează Politico.
De acum însă, întrebarea cheie este când vor fi livrate aceste tancuri de luptă apărătorilor ucraineni. Puțin probabil pentru ofensiva de primăvară, crede WP.
Dar cum Germania va exporta, dar mai ales va permite re-exportarea tancurilor Leopard 2 în Ucraina, e de presupus că Polonia, vârful de lance al Occidentului în sprijinirea Ucrainei, și alte câteva state limitrofe conflictului (nu România), vor apăsa pe accelerație.
Cât despre Flancul Sudic al NATO, Adevărul deschide cu un titlu flamboiant „Armata Americană își mută elitele militare în România”. Publicația citează Pentagonul va trimite la baza SUA de la Mihail Kogălniceanu un general cu două stele și mai mulți ofițeri de stat major, mutare cheie.
E un loc comun că democrațiile se mobilizează greu întrucât linia de comandă mulți decidenți. Dar ce determină SUA/Germania, etc să treacă peste contra-argumentele inițiale cum că NATO nu vrea să provoace Rusia - citește „un război nuclear”?
Autorul „De la Războiul Rece la o Pace Fierbinte - ambasador american în Rusia lui Putin”, Michael McFaul oferă un posibil răspuns în Washington Post: puterea lui Putin slăbește - schimbarea generalilor e semn de înfrângere, proporția sprijinului populare este în Nu știu/Nu răspund, nu la „Sunteți de acord cu ...? ”
Pe lista de Oscar, un film despre opozantul rus Navalnîi
Nominalizările la Oscar pentru 2022 au început să suscite deja comentarii. The Guardian comentează Tsar a lui Cate Blanchett.
Washington Post declară depășită disputa film popular vs. film de artă de vreme ce printre filmele de anul acesta se numără câteva cu mare priză la public, dar similare cu cele de artă. Mutatis mutandis, nici producătorii români de tip Teambuilding nu și-au făcut iluzia că ar putea fi pe lista scurtă. Dar reamintesc interviul cu antropologul Radu Umbreș pentru Europa Liberă.
Colegii de la Current Time anunță însă nominalizarea la categoria documentar a unui film dramatic. Cel care îl portretizează pe Alexei Navalnîi, militant anti-corupție și opozant, actualmente deținut politic.
Unirea Principatelor, vitrină pentru aritmetica parlamentară
Unirea Principatelor a fost celebrată de liderii Coaliției la Iași. Premierul Ciucă și liderul PSD, Marcel Ciolacu, au fost acolo. Lângă ei, liderul AUR, George Simion, președintele unui partid radical cu 10% din locurile din Parlament.
Au fost huiduți. De asociații civice, dar și de opozanți politici. Au apărut polemici vis-a-vis de trimiterea nefericită la un gânditor de extremă dreaptă, fost legionar și idol al tineretului naționalist în anii 90, Petre Țutea.
Dar dincolo de Vodă Cuza și datoriile de politică publică față de Moldova 24 ianuarie 2023 reamintește prin comportamente și fotografii cât de instabilă este politica românească, în lipsa unui partid majoritar.
Într-un interviu acordat TVR Info, liderul USR, Cătălin Drulă a declarat că partidul său nu poate ajunge la guvernare decât într-o coaliție și a accentuat cât de importantă este funcția de premier.
Liderul USR, Cătălin Drulă, a vorbit în interviul pentru TVR Info că partidul său nu poate ajunge la guvernare decât printr-o coaliție. Un truism. Sau un semnal către PNL și președintele Iohannis/premierul Ciucă. Aici la un interviu din 2022 pentru Europa Liberă, când coaliția PNL-PSD părea mai stabilă.
Nu e clar dacă i-a transmis premierului Ciucă sau președintelui Iohannis celebrul îndemn: „Dacă ai nevoie de ajutor, clipește de două ori”. Dar e o variantă ca în lunile dinaintea predării ștafetei la Palatul Victoria către PSD, liberalii să își reamintească de plăcuțele suedeze.
Alte subiecte:
- Val de demisii și demiteri în Ucraina în încercarea președintelui Zelenski de a da un puternic semnal anti-corupție și aliniere la standardele occidentale.
- NYT publică o anchetă vizuală în care prezintă un cimitir din ce în ce mai extins al luptătorilor din grupul Wagner. Pe scurt, Rusia pierde soldați de toate felurile.
- Finlanda face apel la calm în disputa Suedia - Turcia, după ce Tayip Erdogan a anunțat că țara sa nu va sprijini aderarea la NATO a Suediei, notează BBC.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena