Analiză | Cum vede societatea civilă starea democrației din România?

România a fost descrisă ca fiind o „democrație defectuoasă” și a primit scorul 6,45 din 10 în baremul democrației publicat de The Economist în februarie 2023. Țări precum Croația, Bulgaria și Ungaria ar performa mai bine conform raportului.

Diana Filimon, președinta ONG-ului Forum Apulum, și Tudor Bradatan, președintele asociației Declic sunt de părere că există anumite defecte în democrația din România și că trebuie să fim atenți la eventualele derapaje.

Ce înseamnă scorul democrației dat de The Economist?

Una din problemele identificate în raport este cultura politică scăzută din România. Asta ar însemna că valorile democratice și cunoștințele despre politică nu sunt răspândite în societate.

În ceea ce privește libertățile civice și pluralismul politic, România are un scor mai ridicat decât Ungaria, unde prim ministrul Viktor Orban și-a asumat termenul de „democrație iliberală”.

Rezultatul depinde de criteriile pe care instituțiile de cercetare aleg să se axeze cât și de metodologia folosită. Raportul The Economist se bazează pe răspunsurile date de experți la un sondaj cu întrebări despre starea democrației. Participarea și cultura politică sunt foarte importante pentru evaluarea the Economist.

De exemplu, raportul publicat de institutul V-Dem arată că democrația din România ar fi mai sănătoasă decât a Ungariei sau Poloniei.

Derapajele democrației din România din ultimul timp

Pentru directorul Declic, Tudor Brădățan, scorul obținut de România nu este o surpiză.

Tudor Brădățan, președintele Declic, în fața Ministerului Apelor si Padurilor, la un protest împotriva defrișările în zona Certej

„Mă așteptam ca România să ia un parcurs mai democratic. Dar în ultimii ani, am văzut democrația erodându-se”, a declarat Brădățan pentru Europa Liberă.

Asociația Declic este un actor important al societății civile din România. Petițiile și campaniile organizate de ei au schimbat legislații și au mobilizat oamenii să meargă la vot.

Societatea civilă, formată din organizații non-guvernamentale, reprezintă un element de bază al democrației, însă capacitatea ei de a se exprima liber și de a acționa este constant amenințată.

În noiembrie anul trecut, senatorii PNL Daniel Fenechiu și Cristian Niculescu Țăgârlaș au inițiat un proiect legislativ care limitează perioada în care ONG-urile pot ataca acte administrative în justiție și reduce transparența autorizațiilor de construire.

Dacă această lege va fi promulgată, ONG-urile nu vor mai putea chestiona anumite dezvoltări imobiliare sau miniere care sunt ilegale sau care au efecte dăunătoare asupra mediului.

Proiectul de lege a fost contestat în fața Curții Constituționale, iar decizia este încă în așteptare.

„Dacă o astfel de lege ajunge să fie transpusă în România, nu mai putem vorbi de o democrație”, spune directorul Declic.

„Încă nu am văzut un dezvoltator care să spună: « aici nu putem face blocuri, pentru că e parc sau zonă verde ». Și cumva astfel de oameni ajung să facă legea. Mi-ar fi plăcut să cred că legislația României nu este o listă de dorințe a oamenilor ăstora”, a mai adăugat Tudor Brădățan.

Directorul Declic este de părere că pandemia și războiul din Ucraina au reprezentant ocazii pentru legislatori de a adopta astfel de măsuri care subminează democrația.

„Ne-am fi așteptat ca războiul să fie și pentru ei [politicieni] un moment în care să zică soluția este mai multă democrație, nu să ne îndreptăm spre un regim autoritar cum e Rusia lui Putin.”

Pe 7 Februarie, Lucian Bode anunța pe Facebook că împreună cu Nicolae Ciucă au depus un proiect de lege care „incriminează mai ferm infracțiunile cu un puternic impact emoțional și social și sporesc gradul de protecție și siguranță pentru cetățean.”

Mai multe organizații non-guvernamentale au atras atenția că această lege urmărește sancționarea disproporționată a protestatarilor. Dacă legea va fi promulgată, tulburarea liniștii publice și amenințarea demnității unor persoane (inclusiv politicieni), săvârșite de mai mult de două persoane la un loc, ar putea fi pedepsite cu până la 7 ani de închisoare.

„În România am avut oameni pașnici care au ieșit în stradă cu o portavoce și o pancartă să își ceară drepturile sau să se opună anumitor prevederi care i se par nocive. De la asta, până la a-i băga la 7 ani de închisoare mi se pare o cale foarte lungă. Iar asta, seamănă cu Rusia. Măsura asta este făcută să descurajeze oameni care ies să își spună punctul de vedere”, a comentat Tudor Brădățan.

Directorul Declic spune că efectele unor măsuri nedemocratice sunt deja vizibile, de exemplu legile justiției care au redus lupta împotriva corupției de când au intrat în vigoare. De aceea, cetățenii ar trebui să fie mereu atenți la atacurile împotriva democrației.

„Nu trebuie să cedăm niciodată niciun pas. În primul moment în care vedem un derapaj antidemocratic, în care un politician vine cu o idee total desprinsă de realitatea democrației în care trăim trebuie să o sancționăm, până când o vedem retrasă.”

Demonizarea politicii, un obstacol în evoluția democrației din România

Forum Apulum este o asociație care a pornit din Albia Iulia prin a organiza activități de educație despre democrație pentru tineri. Acum a lungul timpului au format tineri din toată țara să influențeze schimbări benefice în comunitățile lor și au pus baza a două proiecte jurnalistice pentru tineri, Gen Revista și Gen Știri.

Diana Filimon, președintele asociației Forum Apulum

Pentru Diana Filimon, președintele asociației Forum Apulum, cel mai mare obstacol în fața îmbunătățirii calității democrației în România este demonizarea politicii.

„«Toate partidele, aceeași mizerie» - astea sunt niște sloganuri care, chiar dacă societatea s-a revoltat punctual în anumite momente, rămân în conștiința generală. Până când nu învățăm să îmbrățișăm politică cu bune și rele, să înțelegem că sunt mai multe nuanțe și că partidele politice sunt făcute din mai mulți oameni care sunt diferiți, și să înțelegem puțin și cum funcționează administrația și partidele politice din interior, nu avem cum să progresăm ca țară democratică”, a declarat Diana Filimon pentru Europa Liberă.

Diana Filimon a observat că generația tânără are deja o „repulsie” față de politică. La Alegerile Parlamentare din 2020, doar 25% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani s-au prezentat la vot.

„«România nu se schimbă» - astea sunt niște poezii care la 16 ani nu poți să le ai decât de la părinți, pentru că nu înțelegi exact cum se poate schimba sau dacă s-a schimbat România. Deci părinții fac un rău foarte mare spunând copiilor lucrurile astea”, a explicat directoarea Forum Apulum.

Deși consideră situația din Ungaria și Polonia „sinistră”, Diana Filimon a observat că și în România, în contextul războiului din Ucraina, politicienii amenință prin anumite legislații libertățile civile. Alegerile din 2024 se apropie, iar directoarea Forum Apulum speră că entuziasmul societății se va reface. Însă este nevoie de responsabilizare.

„Trebuie să ne asumăm că tot ce se întâmplă este și responsabilitatea noastră, bine sau rău. Nu ne face nimeni altcineva viitorul în afară de noi, indiferent că suntem absenți sau prezenți în comunitate”.